Alianța vrea colaborare cu industria pentru inovație
NATO își reevaluează strategia de contracarare a amenințărilor generate de sistemele aeriene fără pilot (drone), considerând că utilizarea avioanelor de vânătoare scumpe pentru a intercepta ținte relativ ieftine este o abordare nesustenabilă. Această schimbare de paradigmă a fost discutată la a doua ediție a Zilei Industriei AIRCOM, desfășurată la începutul acestei săptămâni la baza aeriană Ramstein din Germania, unde reprezentanți ai producătorilor europeni de arme și ai armatei s-au reunit pentru a găsi soluții mai rentabile și a consolida colaborarea, potrivit Euronews și Mediafax.
Generalul-locotenent Guillaume Thomas, comandant adjunct al Comandamentului Aerian Aliat, a subliniat în discursul său că războiul cu drone confruntă NATO cu „provocări colective”, referindu-se în special la „masa” de drone utilizată de Rusia în conflictul din Ucraina. Soluția, în viziunea sa, constă în a fi cu un pas înaintea a trei curbe cheie: costul, producția și inovația, ceea ce necesită o cooperare strânsă între industrie și forțele armate. Dr. Ulrike Franke, cercetătoare senioră în domeniul politicilor la Consiliul European pentru Relații Externe, a accentuat că dronele „au adus masa pe câmpul de luptă”, forțând Alianța să se concentreze pe costuri și volume, evitând utilizarea echipamentelor costisitoare pentru a neutraliza drone ieftine și pledând pentru o colaborare strânsă cu Ucraina, considerată o „cerință” esențială în contracararea acestor amenințări.
Incidente recente, precum o dronă prăbușită într-o casă din România (fără a specifica locația exactă în toate sursele, dar una menționează Galați și Portul Constanța), o încălcare a spațiului aerian lituanian și suspendarea operațiunilor la Aeroportul din München timp de câteva ore din cauza unei presupuse observări, demonstrează acuitea tot mai mare a amenințării reprezentate de drone. Aceste evenimente au scos în evidență ineficiența cost-beneficiu a operațiunii „Eastern Sentry”, protocolul NATO de răspuns la încălcările spațiului aerian de către drone, care implică desfășurarea de avioane de vânătoare pentru urmărire sau neutralizare. O singură interceptare cu două avioane de vânătoare NATO poate costa peste 85.000 de euro înainte de lansarea rachetelor, în timp ce multe drone sunt produse pentru mai puțin de 100.000 de euro, conform datelor prezentate de Euronews.
Locotenentul superior Oleksandr Vorobiov din Ucraina a evidențiat o deficiență majoră: lipsa unei detectări radar fiabile. El a explicat că urmărirea radar intermitentă a împiedicat dezvoltarea dronelor interceptoare complet autonome, deoarece sistemele radar existente pierd adesea contactul cu dronele mici pentru câteva secunde. Această problemă subliniază necesitatea unor tehnologii avansate de detecție și urmărire, care să poată face față agilității și dimensiunilor reduse ale dronelor moderne.
Locotenent-colonelul Steffen Bott, managerul de proiect al evenimentului, a declarat pentru Euronews că scopul Zilei Industriei din acest an „este despre inovația în tehnologii în general”, cu un accent deosebit pe sistemele anti-UAS (Unmanned Aerial Systems). El a subliniat că, deși rolul armatei rămâne neschimbat și NATO nu încheie direct contracte cu companii de apărare, armata a identificat cerințe operaționale specifice care necesită soluții rapide. Tehnologiile anti-UAS evoluează extrem de rapid, cu startup-uri și companii consacrate care inovează constant, în timp ce cerințele militare, stimulate de războiul din Ucraina, se adaptează mult mai repede decât procesele tradiționale de achiziții. Aproximativ 35 de companii și-au expus cele mai recente sisteme la eveniment, arătând o piață dinamică și o nevoie urgentă de adaptare.
Contextul istoric al României, cu incidente precum fragmente de dronă găsite pe teritoriul său, adaugă o urgență locală acestei discuții. În ultimii ani, spațiul aerian românesc a fost violat în repetate rânduri de fragmente de drone căzute, provenind din conflictul din Ucraina, lângă localități din Tulcea și Galați, inclusiv în apropierea portului Constanța, un punct strategic. Aceste incidente, deși nu au provocat victime directe, au generat alerte și au demonstrat vulnerabilitățile sistemului de apărare aeriană existent în fața unor amenințări de joasă altitudine și viteză, care pot eluda radarele convenționale. Aceasta a generat critici cu privire la capacitatea României de a-și proteja eficient granițele și spațiul aerian, în ciuda apartenenței la NATO.
De ce contează
Acest efort al NATO de a inova în domeniul contracarării dronelor are implicații directe și semnificative pentru securitatea națională a României și a altor state membre. Reducerea costurilor de interceptare și dezvoltarea unor soluții mai eficiente, inclusiv prin colaborarea cu industria și valorificarea expertizei ucrainene, va consolida apărarea aeriană împotriva unei amenințări asimetrice și omniprezente. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă o protecție sporită împotriva incidentelor transfrontaliere și o utilizare mai judicioasă a resurselor publice în domeniul apărării. Este esențial ca România să integreze rapid aceste noi abordări și tehnologii pentru a-și securiza spațiul aerian, având în vedere proximitatea sa față de zona de conflict.
Pe termen lung, NATO va continua să exploreze parteneriate strategice cu sectorul privat și cu națiunile aliate pentru a dezvolta sisteme anti-UAS avansate. Se anticipează investiții semnificative în cercetare și dezvoltare pentru soluții bazate pe inteligență artificială, sisteme de război electronic și arme cu energie dirijată (lasere). Provocarea majoră rămâne integrarea rapidă a acestor tehnologii în structurile de comandă și control existente, precum și standardizarea echipamentelor și procedurilor la nivelul întregii Alianțe.
De asemenea, va fi crucială o abordare legislativă și reglementară comună pentru a gestiona proliferarea dronelor și a asigura un cadru legal adecvat pentru utilizarea noilor sisteme de apărare.