Tensiuni regionale și avertismente israeliene privind stabilitatea
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a îndemnat public Statele Unite să nu vândă avioane de luptă F-35 Turciei, avertizând că o astfel de decizie ar perturba grav echilibrul de forțe din Orientul Mijlociu. Declarațiile sale, făcute într-un interviu pentru Fox News și CNN la începutul săptămânii, vin în contextul unui summit NATO desfășurat marți și miercuri în Turcia, unde președintele american Donald Trump a sugerat posibilitatea reevaluării excluderii Ankarei din programul F-35.
Netanyahu a fost categoric: „Nu cred că trebuie să le furnizeze F-35 sau motoarele pentru avioanele lor de luptă, pentru că asta ar perturba echilibrul de forțe în Orientul Mijlociu.” El a reiterat că Turcia, sub conducerea președintelui Recep Tayyip Erdoğan, are „aspirații agresive” și urmează politici ostile Israelului, inclusiv menținerea legăturilor cu Frăția Musulmană. Premierul israelian a subliniat că oferirea unei astfel de capacități militare Turciei ar putea fi urmată de „o serie de acțiuni agresive”, argumentând că Ankara „amenință să distrugă țara mea, singurul stat evreu din lume.”
Această poziție israeliană nu este nouă. Washingtonul a exclus Turcia din programul F-35 Joint Strike Fighter (JSF), dezvoltat de Lockheed Martin în parteneriat cu mai multe țări NATO, în 2019, ca urmare a achiziției de către Ankara a sistemului rusesc de apărare antirachetă S-400 în 2017. Decizia americană a fost motivată de preocupările legate de securitatea tehnologiei F-35, argumentându-se că operarea simultană a sistemului S-400 și a aeronavelor stealth ar putea compromite secretele avioanelor. Turcia a încercat în mod repetat să fie reprimită în program și să obțină ridicarea sancțiunilor, susținând că a plătit deja pentru mai multe aeronave care nu i-au mai fost livrate.
Președintele american Donald Trump, în timpul discuțiilor din Biroul Oval și ulterior în marja summitului NATO de la Ankara, a declarat că o decizie privind un posibil acces al Turciei la programul F-35 l-ar face „foarte fericit” pe președintele Erdoğan. Totuși, o astfel de hotărâre necesită undă verde din partea Congresului american, aspect reamintit de președintele JD Vance, prezent alături de Trump. Trump a descris Turcia drept un „aliat extraordinar” al Statelor Unite și a afirmat că va lua o decizie în perioada următoare, deși Netanyahu a confirmat că i-a transmis direct opoziția sa față de această posibilitate.
Contextul regional este marcat de o deteriorare accentuată a relațiilor dintre Israel și Turcia, amplificată de conflictul din Gaza. Schimburile de acuzații dintre liderii celor două state au fost frecvente. Săptămâna trecută, ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a declarat că Israelul a devenit „o povară pe care omenirea nu o mai poate suporta”, afirmație calificată drept „incitare la genocid” de către ministrul israelian de Externe. Această retorică tensionată subliniază divergențele profunde și justifică, din perspectiva israeliană, preocupările privind o consolidare militară a Turciei cu tehnologie americană avansată.
Dincolo de aspectele militare, Netanyahu a abordat și alte teme sensibile. Acesta a adoptat o poziție rezervată în privința acordului de încetare a focului dintre Statele Unite și Iran, care prevede ridicarea unor sancțiuni asupra exporturilor iraniene de petrol în schimbul redeschiderii Strâmtorii Ormuz și continuarea negocierilor. Deși anterior s-a opus negocierilor privind programul nuclear iranian, premierul israelian a declarat: „Este prea devreme pentru a spune ce se va întâmpla. Președintele Trump crede că poate opri programul nuclear iranian prin negocieri. Eu am rezerve, dar consider că trebuie să i se ofere șansa de a încerca.” Acordul, însă, nu include soluții privind programul nuclear iranian, dezvoltarea rachetelor balistice, sprijinul acordat grupărilor aliate Teheranului și stocurile de uraniu puternic îmbogățit, principalele preocupări ale Israelului și SUA la începutul conflictului.
În plan intern american, Netanyahu a criticat diminuarea sprijinului pentru Israel în rândul unei părți a Partidului Democrat, vizând primarul orașului New York, Zohran Mamdani, și congresmena Haley Stevens. El a respins acuzațiile că politicile guvernului său ar fi contribuit la sporirea sentimentului de insecuritate în rândul evreilor americani, susținând că Israelul rămâne o democrație funcțională și atribuind amplificarea criticilor rețelelor sociale. De asemenea, a comentat creșterea violențelor comise de coloniști israelieni în Cisiordania ocupată, descriind autorii drept un grup restrâns de „tineri delincvenți” și afirmând că, deși poliția și armata intervin, instanțele aplică sancțiuni prea blânde. Organizațiile pentru drepturile omului, precum Yesh Din, susțin însă că violențele coloniștilor s-au intensificat, cu peste 300 de incidente documentate într-o lună, inclusiv agresiuni și distrugeri de bunuri.
**De ce contează** Decizia privind vânzarea avioanelor F-35 către Turcia are implicații majore pentru securitatea și stabilitatea regională. Reintegrarea Ankarei în programul F-35 ar putea altera semnificativ echilibrul de putere militară în Orientul Mijlociu, generând o cursă a înarmărilor și sporind tensiunile existente. Pentru Israel, menținerea avantajului militar calitativ este esențială pentru propria securitate, iar o Turcie dotată cu F-35 ar fi percepută ca o amenințare directă, având în vedere retorica anti-israeliană a președintelui Erdoğan. Pe termen lung, acest scenariu ar putea complica și mai mult eforturile diplomatice în regiune și ar putea influența alianțele strategice din NATO și din afara acesteia.
**Concluzie** Situația rămâne incertă, cu o divergență clară între dorința președintelui Trump de a îmbunătăți relațiile cu Turcia și opoziția fermă a Israelului, susținută de necesitatea aprobării Congresului american. Viitorul programului F-35 pentru Turcia depinde de negocierile diplomatice, de presiunile lobby-urilor și de evoluțiile politice interne din SUA și Turcia. Rămâne de văzut dacă preocupările israeliene, alături de cele legate de compatibilitatea sistemului S-400 cu tehnologia F-35, vor prevala în fața dorinței Ankarei de a-și moderniza forțele aeriene și a deschiderii manifestate de președintele Trump.
Între timp, tensiunile din Orientul Mijlociu, alimentate de conflictul din Gaza și de retorica inflamatorie, continuă să sublinieze fragilitatea echilibrului regional.