Angajări masive pentru medici, asistenți și personal auxiliar
Ministerul Sănătății a anunțat, la data de 7 iulie 2026, deblocarea a 7.621 de posturi vacante în spitalele publice din România, printr-un Memorandum transmis spre avizare. Acest demers vine ca răspuns la solicitările unităților sanitare și la o analiză a necesarului real de personal, având ca scop consolidarea echipelor medicale și asigurarea unor servicii de calitate pentru pacienți. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a subliniat importanța acestei măsuri, declarând: „Un sistem de sănătate performant are nevoie de profesioniști dedicați și de echipe medicale complete. Fără medici, asistenți medicali și personal medical suficient, spitalele nu pot funcționa la capacitate maximă.”
Conform comunicatului Ministerului Sănătății, structura posturilor deblocate este următoarea: 1.910 posturi pentru medici, 2.955 posturi pentru asistenți medicali, 2.261 posturi pentru personal auxiliar sanitar, 436 posturi pentru alte categorii de personal medico-sanitar cu studii superioare și 59 posturi pentru personal de cercetare. Această inițiativă este esențială pentru a reduce presiunea asupra personalului existent și pentru a acoperi deficitele semnificative, mai ales în secțiile de urgență și în gărzi, unde lipsa medicilor a fost o problemă cronică, așa cum a subliniat și HotNews.ro.
Decizia de a debloca aceste posturi survine după ani de deficit acut de personal în sistemul sanitar românesc. Potrivit Digi24, multe gărzi nu sunt acoperite din lipsa medicilor, iar spitalele funcționează adesea sub capacitate optimă. Acest aspect este critic, având în vedere că, potrivit datelor oficiale, România se confruntă cu o migrație constantă a personalului medical către alte țări europene, unde condițiile de muncă și salarizarea sunt superioare. De exemplu, conform Eurostat, în 2023, România avea una dintre cele mai scăzute densități de medici per mia de locuitori din Uniunea Europeană, situându-se sub media europeană de 3,7 medici la 1.000 de locuitori, în timp ce țări precum Austria sau Germania depășeau 5 medici la 1.000 de locuitori.
Pe lângă angajările de personal medical, Ministerul Sănătății a anunțat recent și o acțiune amplă pentru ocuparea prin concurs a peste 70 de funcții de conducere din instituții-cheie, inclusiv Serviciile de Ambulanță, Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) și spitale de top din Capitală și din țară, care au funcționat cu conduceri interimare în ultimii ani. Această reorganizare la nivel de management este considerată vitală pentru eficientizarea sistemului, în contextul unui dezechilibru major în distribuția și utilizarea fondurilor publice, așa cum a semnalat și Agerpres.
Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a atras atenția asupra presiunii uriașe pe care mentalitatea populației de a ocoli medicina de familie și ambulatoriul de specialitate o exercită asupra spitalelor. Conform oficialului CNAS, românii preferă să se prezinte direct la unitățile de primiri urgențe din centrele universitare, ceea ce face ca spitalizarea continuă și de zi să absoarbă o parte covârșitoare a bugetului. Astfel, în 2025, 44,6% din întregul buget al FNUASS a fost direcționat către spitalizare, o sumă semnificativă din care aproape jumătate (16,94 miliarde de lei) este absorbită pasiv de aparatul salarial și administrativ, nu de servicii medicale directe.
Din banii rămași efectiv pentru asistența medicală a pacienților în spitalele generale (17,74 miliarde de lei), grosul este alocat internărilor continue pentru cazuri acute (sistemul DRG), care primesc 11,07 miliarde de lei. Decontarea cazurilor de spitalizare de zi cumulează 2,29 miliarde de lei, în timp ce internările continue pentru bolnavii cronici primesc 1,59 miliarde de lei. Radioterapia în regim de spitalizare de zi beneficiază de 0,74 miliarde de lei, iar îngrijirile paliative, un segment controlat în proporție de 70,5% de furnizorii privați, primesc doar 0,24 miliarde de lei, conform Agerpres. Această distribuție inegală a fondurilor subliniază necesitatea unei reforme structurale.
O schimbare istorică în finanțarea spitalelor, menționată de oficialii CNAS, va intra în vigoare începând cu această vară, când se va renunța definitiv la criteriul rigid al numărului de paturi. Banii vor fi acordați exclusiv în funcție de serviciile medicale efectiv oferite pacienților, o măsură menită să asigure o utilizare mai eficientă a fondurilor publice și să reducă risipa. Această modificare, alături de angajările masive, reprezintă un pas important către un sistem sanitar mai transparent și orientat către nevoile reale ale pacienților.
De ce contează
Deblocarea acestor posturi și reformele în finanțare sunt cruciale pentru pacienții români. Un deficit cronic de personal medical duce la timpi de așteptare mai mari, la suprasolicitarea personalului existent și, implicit, la o scădere a calității serviciilor medicale. Prin angajarea a aproape 8.000 de specialiști, spitalele vor putea funcționa la o capacitate mai bună, oferind îngrijire medicală mai rapidă și mai eficientă. De asemenea, reorganizarea finanțării va asigura că resursele sunt direcționate către serviciile medicale concrete, nu doar către acoperirea costurilor administrative, îmbunătățind accesul la tratamente esențiale și la îngrijiri paliative, un domeniu subfinanțat.
Pe termen scurt, se așteaptă ca organizarea concursurilor să înceapă rapid, având în vedere urgența situației. Succesul acestui demers depinde însă de atractivitatea posturilor și de capacitatea sistemului de a reține personalul medical în țară, în condițiile concurenței internaționale. Pe termen lung, este esențială continuarea reformelor sistemice, inclusiv investiții în infrastructură și modernizarea politicilor de salarizare.
Rămâne de văzut cum va evolua și impactul noii metode de finanțare a spitalelor asupra calității serviciilor și a eficienței cheltuirii banilor publici, precum și dacă Ministerul Sănătății va reuși să implementeze și să monitorizeze aceste schimbări pentru a asigura beneficii concrete pentru pacienți și personalul medical.