Scandalul vaccinurilor Pfizer escaladează, ROMATSA sub poprire
Fostul prim-ministru Florin Cîțu a reiterat, luni, 6 iulie 2026, că decizia finală privind achiziția de vaccinuri a aparținut exclusiv Ministerului Sănătății, încercând să se disculpe de implicarea în Dosarul Vaccinurilor. Declarațiile sale vin în contextul în care Regia Autonomă „Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian” (ROMATSA) a fost notificată de EUROCONTROL cu privire la instituirea unei popriri asigurătorii-executorii, inițiată de Pfizer România SRL împotriva statului român, pentru o creanță de peste 3,4 miliarde de lei (aproximativ 680 de milioane de euro), conform Digi24 și G4Media.
„În spațiul public circulă de mai mult timp informații eronate referitoare la decizia finală privind achiziția de vaccinuri. Decizia pentru achiziția de medicamente este și a fost întotdeauna la Ministerul Sănătății. Procedura nu s-a schimbat niciodată. Contractele au fost trimise doar la Ministerul Sănătății. Niciodată la premier sau la cabinetul premierului”, a transmis Florin Cîțu, citat de ambele publicații. Această poziție contrastează puternic cu afirmațiile fostului ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, care a susținut că litigiul vizează un contract semnat de Florin Cîțu și de generalul Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV), fără ca el să fi fost măcar informat.
Vlad Voiculescu a declarat, în urmă cu câteva zile, că „Toate vaccinurile contractate în timpul mandatului meu au fost contractate de domnii Cîțu și Gheorghiță, fără ca eu să fiu măcar informat înainte ca obligația României de a cumpăra să devină certă”. Această contradicție subliniază o dispută acerbă între foștii oficiali cu privire la responsabilitatea deciziilor de achiziție. Dosarul Vaccinurilor, deschis la finele anului 2023, îi vizează pe Florin Cîțu, Vlad Voiculescu (actual consilier al președintelui) și Ioana Mihăilă (fost ministru al Sănătății), precum și pe Andrei Baciu (fost secretar de stat în Ministerul Sănătății), pentru fapte de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu.
Poprirea asupra conturilor ROMATSA, deși ROMATSA nu este parte în litigiul direct cu Pfizer, a fost instituită în Belgia pe sume care urmau să ajungă în România, conform explicațiilor ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, luna trecută. Această măsură este rezultatul unei decizii a unui tribunal din Bruxelles, care a condamnat România, în primă instanță, la plata a aproximativ 600 de milioane de euro către Pfizer/BioNTech, alături de Polonia, care a fost condamnată la plata a 1,3 miliarde de euro. Compania farmaceutică americană a dat în judecată cele două țări în toamna anului 2023, după ce acestea au refuzat să îndeplinească integral contractele de achiziție a vaccinurilor, odată cu încheierea pandemiei.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că ROMATSA și avocații Guvernului vor depune, săptămâna viitoare, o contestație în Belgia la procedura de executare. Autoritățile române încearcă să limiteze impactul financiar, căutând o soluție mai bună decât plata integrală imediată. Mecanismul de achiziție centralizată a vaccinurilor la nivel european, pus la punct de Comisia Europeană în iunie 2020, prevedea alocarea de cote pro-rata statelor membre, în funcție de populație. României îi revenea o cotă de 4,26%, iar statele aveau la dispoziție 5 zile să accepte sau să refuze oferta, fiind obligate să cumpere toată cantitatea alocată dacă o acceptau.
Comitetul European de Vaccinare, format din reprezentanți ai celor 27 de state membre, a avut din partea României pe Cătălin Țucureanu, cercetător la Institutul Cantacuzino și consilier onorific al secretarului de stat Andrei Baciu, din Ministerul Sănătății. Pe 20 noiembrie 2020, în România s-a înființat CNCAV, un organism interministerial subordonat Secretariatului General al Guvernului și coordonat de prim-ministru, avându-l pe colonelul Valeriu Gheorghiță ca președinte și pe Andrei Baciu ca vicepreședinte.
Documente obținute de G4Media de la Secretariatul General al Guvernului, care acoperă perioada sfârșitului anului 2020 și începutul anului 2021, descriu corespondența dintre Cătălin Țucureanu, tandemul Valeriu Gheorghiță – Andrei Baciu și Cabinetul primului ministru Florin Cîțu, aferentă achiziției de vaccinuri Pfizer și Moderna. Aceste documente, conform G4Media, aruncă o lumină asupra traseului decizional, indicând o implicare a mai multor actori în procesul de achiziție, nu doar a Ministerului Sănătății, așa cum susține Cîțu. Această diferență de interpretare a documentelor stă la baza conflictului de declarații și a acuzațiilor reciproce.
**De ce contează** Acest scandal are implicații majore pentru bugetul de stat al României, care se confruntă cu o obligație de plată de sute de milioane de euro, afectând direct contribuabilii. Blocarea conturilor ROMATSA, chiar și temporar, poate genera instabilitate și pune presiune pe instituțiile statului. Mai mult, litigiul scoate în evidență deficiențe în procesul decizional și de asumare a responsabilității în timpul pandemiei, ridicând întrebări despre modul în care au fost gestionate fondurile publice și despre transparența contractelor la nivel guvernamental și european. Transparența și responsabilitatea în achizițiile publice, mai ales în situații de criză, sunt esențiale pentru încrederea publicului în instituțiile statului.
Situația actuală deschide o serie de întrebări și scenarii viitoare. Pe termen scurt, contestația depusă de Guvern în Belgia va fi crucială pentru a stabili dacă poprirea asupra conturilor ROMATSA poate fi ridicată și dacă suma datorată Pfizer poate fi renegociată sau redusă. Pe termen mediu și lung, Dosarul Vaccinurilor, aflat în faza de cercetare penală, va trebui să clarifice responsabilitățile individuale și instituționale, stabilind cine a luat deciziile finale și cine trebuie să răspundă pentru eventualele abuzuri în serviciu. Indiferent de rezultatul proceselor, acest caz subliniază necesitatea unor mecanisme de control și transparență mult mai stricte în achizițiile publice de anvergură, pentru a preveni repetarea unor astfel de situații în viitor.
De asemenea, ar putea influența relațiile diplomatice și economice ale României cu partenerii europeni și companiile farmaceutice internaționale.