Rusia invocă influența Ankarei după noi lovituri
Kremlinul a solicitat miercuri, 8 iulie 2026, Turciei și altor state să își folosească influența pentru a convinge Ucraina să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice internaționale, în urma unor noi lovituri ucrainene asupra unor obiective rusești. Declarația a venit din partea purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a subliniat că Moscova consideră aceste acțiuni „extrem de periculoase” și o dovadă de „agresivitate și înclinație către atacuri teroriste împotriva infrastructurilor critice ale rețelei energetice internaționale”, potrivit agenției TASS și Sky News.
Potrivit lui Peskov, Rusia a atras în repetate rânduri atenția Ankarei asupra tentativelor Forțelor Armate Ucrainene de a lovi infrastructura gazoductelor „Turkish Stream” și „Blue Stream”. Conducta Blue Stream este crucială, transportând gaze naturale direct din Rusia către Turcia. Solicitarea Rusiei vine după ce, în noaptea de 7 spre 8 iulie, Ucraina ar fi atacat, printre altele, stația de pompare Krasnodarskaia a concernului Gazprom, o instalație care deservește exporturile de gaz spre Turcia prin conducta Blue Stream.
Atacurile ucrainene au vizat o serie de instalații petroliere și obiective militare din mai multe regiuni ale Rusiei. Printre acestea se numără rafinăria „Rosneft” din Saratov, stația de comprimare „Krasnodarskaya” și aerodromul militar din Borisoglebsk, situat la aproximativ 230 km de Voronej. De asemenea, au fost raportate lovituri asupra a două petroliere lângă Taganrog și a unei fabrici petrochimice din Nizhnekamsk. Guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busargin, a confirmat că în urma atacului „au fost înregistrate avarii la obiectivele de infrastructură civilă”, rezultând un deces și mai mulți răniți. Cu toate acestea, Busargin nu a menționat explicit atacul asupra rafinăriei din Saratov, deși imagini apărute pe canalele ucrainene de monitorizare, confirmate de Astra, arată incendiul de la această rafinărie.
Rafinăria din Saratov, una dintre cele mai vechi din Rusia, cu o capacitate de rafinare de aproximativ 4,8 milioane de tone anual, fusese deja atacată pe 31 mai. În Tatarstan, martorii oculari au raportat un incendiu puternic la o rafinărie din Nizhnekamsk. Surse precum Supernova și Exilenova+ oferă versiuni diferite privind ținta exactă: Supernova susține că a fost lovită rafinăria „Taneco” („Tatneft”), cu o capacitate de 16,2 milioane de tone pe an, în timp ce Exilenova+ indică „Nizhnekamskneftechim” („Sibur”), unul dintre cele mai mari complexe petrochimice din țară. Ambele obiective fuseseră ținta dronelor ucrainene și pe 12 iunie, însă autoritățile republicii nu au raportat nimic la momentul respectiv.
Contextul acestor atacuri este o strategie ucraineană de a limita capacitățile militare și economice ale Rusiei, vizând infrastructura sa energetică și militară cheie. De la începutul invaziei la scară largă din februarie 2022, Ucraina a intensificat atacurile cu drone și rachete pe teritoriul rusesc, în special asupra rafinăriilor de petrol și depozitelor de combustibil, încercând să perturbe aprovizionarea cu carburant a armatei ruse și să afecteze veniturile din exporturile de energie ale Moscovei. Această tactică face parte dintr-o campanie mai amplă de presiune asupra Rusiei, pe fondul blocajelor de pe front și al necesității de a demonstra capacitatea de a riposta.
Solicitarea Kremlinului către Turcia subliniază importanța strategică a gazoductelor Blue Stream și Turkish Stream, care asigură o parte semnificativă a aprovizionării cu gaze a Turciei și a Europei de Sud-Est. Turcia, sub conducerea președintelui Recep Tayyip Erdoğan, a menținut o poziție echilibrată între Rusia și Ucraina de la începutul conflictului, acționând adesea ca mediator. Ankara a facilitat acordul privind exportul de cereale din Marea Neagră în 2022 și a găzduit discuții de pace anterioare, având o influență diplomatică considerabilă în regiune. Prin urmare, apelul Moscovei nu este întâmplător, ci reflectă recunoașterea rolului cheie al Turciei în gestionarea tensiunilor regionale.
De ce contează
Aceste atacuri și reacția Kremlinului subliniază escaladarea conflictului și extinderea sa dincolo de liniile frontului, vizând infrastructura critică. Deteriorarea conductelor de gaze, chiar și parțială, ar putea avea implicații economice semnificative pentru Turcia și potențial pentru Europa, afectând prețurile energiei și stabilitatea aprovizionării. Presiunea exercitată de Rusia asupra Turciei pune Ankara într-o poziție delicată, forțând-o să navigheze între interesele economice și politice complexe. Pentru Ucraina, atacurile reprezintă o modalitate de a contracara avantajul rusesc și de a demonstra capacitatea de a lovi în adâncimea teritoriului inamic.
În contextul continuării conflictului, este de așteptat ca Ucraina să își mențină și chiar să intensifice atacurile asupra infrastructurii rusești, în special asupra celei energetice și militare, ca parte a strategiei sale de război. Rămâne de văzut cum va reacționa Turcia la apelul Kremlinului și dacă va alege să intervină diplomatic într-un mod mai ferm. Orice decizie a Ankarei va avea un impact asupra dinamicii regionale și a relațiilor sale cu ambele părți beligerante. De asemenea, monitorizarea și securizarea infrastructurii energetice internaționale vor deveni o prioritate și mai mare în regiunea Mării Negre, având în vedere riscurile crescute la adresa stabilității energetice globale.
```