Decizie definitivă în dosarul de promovare a simbolurilor fasciste
Curtea de Apel București (CAB) a decis marți, 7 iulie 2026, revocarea definitivă a măsurii controlului judiciar impusă avocatului Mihai Rapcea. Această hotărâre vine în urma admiterii plângerii formulate de Rapcea împotriva ordonanței emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, dosarul vizând infracțiuni legate de promovarea simbolurilor și ideologiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Avocatul Rapcea, cunoscut pentru mesaje antisemite și acțiuni de promovare a mișcării legionare, fusese plasat sub control judiciar după percheziții la domiciliul său, efectuate pe 26 iunie 2026, în cadrul unei anchete privind distribuirea de mesaje cu caracter extremist.
Potrivit minutei pronunțate de judecătoarea Elena Raluca Isepciuc de la Curtea de Apel București, în dosarul nr. 4053/2/2026, instanța a respins, ca inadmisibile, excepțiile invocate de inculpat și cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar a admis plângerea formulată de Mihai Rapcea. Decizia revocă măsura preventivă a controlului judiciar luată prin ordonanța procurorului din 26.06.2026, în dosarul de urmărire penală nr. 575/160/P/2026/d1 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București – Secția de Urmărire Penală. Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, conform art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, iar soluția este definitivă.
Procurorul Mircea-Bogdan Rocsin, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, fusese cel care a emis inițial ordonanța de reținere pentru 24 de ore și, ulterior, de plasare sub control judiciar. Acuzațiile aduse lui Rapcea se referă la fapte de „distribuire sau punere la dispoziția publicului de materiale fasciste, legionare și rasiste și interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofobe și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război”, conform legislației în vigoare. Aceste acuzații se bazează, în principal, pe interpretarea unor postări publicate de avocat pe rețeaua de socializare Facebook.
Decizia instanței de a revoca controlul judiciar nu a reprezentat o surpriză pentru unii observatori, având în vedere că apărarea lui Mihai Rapcea a contestat argumentele acuzării, iar acuzațiile se bazau pe interpretarea unor postări online. Cu toate acestea, procurorul de caz a menținut măsura preventivă până la soluționarea plângerii de către Curtea de Apel București. Este important de subliniat că revocarea controlului judiciar nu înseamnă clasarea dosarului sau achitarea, ci doar înlăturarea unei măsuri preventive pe durata cercetării penale.
Contextul acestui caz este amplificat de istoricul controversat al avocatului Mihai Rapcea. De-a lungul ultimelor două decenii, numele său a fost asociat cu diverse personaje și mișcări controversate din spațiul public românesc. Printre cele mai notabile legături se numără cea cu Mișcarea pentru Integrare Spirituală în Absolut (MISA) și cu liderul acesteia, Gregorian Bivolaru. În urmă cu peste 20 de ani, Rapcea a făcut parte din echipa de avocați implicată în dosarele penale care îl vizau pe Bivolaru, devenind o figură juridică cunoscută pentru apărarea acestuia. Această apropiere s-a reflectat ulterior și în activitatea sa politică.
Rapcea a ocupat funcția de vicepreședinte al partidului SOS România, de unde a fost exclus ulterior, în același context cu excluderea fostului soț al liderei partidului. Această excludere indică tensiuni interne și o posibilă incompatibilitate a viziunilor sale cu direcția partidului, chiar și într-un spectru politic considerat de unii ca fiind populist sau naționalist. Mai mult, o parte dintre materialele publicate de Mihai Rapcea pe rețelele sociale au fost eliminate de platformele online pentru încălcarea regulilor privind discursul instigator la ură, fiind considerate conținut care include teorii conspiraționiste antisemite și mesaje cu încărcătură ideologică radicală. Această acțiune a platformelor subliniază recunoașterea, la nivel global, a caracterului problematic al anumitor tipuri de conținut online.
Legislația românească, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 31/2002, ulterior modificată și completată, interzice organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid sau crime împotriva umanității. Această lege a fost adoptată pentru a alinia România la standardele europene și internaționale privind combaterea extremismului și a discursului de ură, având în vedere experiențele istorice traumatizante ale secolului XX. De exemplu, în 2023, Parchetul General a înregistrat peste 50 de dosare penale privind infracțiuni de incitare la ură sau discriminare, o creștere de 15% față de 2022, conform datelor oficiale.
De ce contează
Decizia Curții de Apel București în cazul avocatului Mihai Rapcea este relevantă pentru modul în care justiția românească abordează cazurile de discurs extremist și promovare a ideologiilor interzise. Revocarea controlului judiciar, deși nu soluționează fondul cauzei, ridică întrebări despre pragul probatoriu și interpretarea legii în fața unor acuzații de natură ideologică. Aceasta poate influența percepția publică asupra eficienței combaterii extremismului și poate servi drept precedent în cazuri similare, având implicații asupra libertății de exprimare versus limitele impuse de legea care interzice promovarea simbolurilor fasciste și legionare. Este un test pentru capacitatea statului de drept de a echilibra drepturile individuale cu necesitatea protejării societății de incitarea la ură.
Următoarea etapă în acest dosar va fi continuarea cercetării penale de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Deși măsura preventivă a controlului judiciar a fost revocată, ancheta va continua pentru a stabili dacă faptele de care este acuzat Mihai Rapcea se confirmă și dacă se impune trimiterea sa în judecată. Rămâne de văzut dacă procurorii vor aduce noi dovezi sau își vor consolida argumentele pentru a susține acuzațiile inițiale. Decizia finală în acest caz va fi crucială pentru a clarifica limitele discursului permis în spațiul public românesc și modul în care legislația anti-extremistă este aplicată în practică.
Este o problemă complexă, care implică interpretarea subtilă a legii și a intenției din spatele postărilor online, într-o eră digitală în care diseminarea ideilor radicale este facilitată de rețelele sociale.