Balcanii de Vest, Ucraina și Moldova în așteptare
Președintele sârb Aleksandar Vucic și-a exprimat marți, 7 iulie 2026, un scepticism pronunțat privind o extindere rapidă a Uniunii Europene, afirmând că nu este optimist că noii candidați, inclusiv Serbia, vor adera la blocul comunitar în viitorul apropiat. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe a țărilor candidate la UE, găzduită de Ucraina și Serbia, la care a participat alături de Ruslan Stefanciuk, președintele parlamentului ucrainean, și omoloaga sa sârbă, Ana Brnabic. „Nu trebuie să ne așteptăm la miracole sau la extinderi majore ale UE în anii ce urmează”, a subliniat Vucic, potrivit relatărilor Agerpres și Reuters.
Deși președintele sârb a recunoscut că parcursul european rămâne cea mai bună opțiune pentru Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova și Georgia, el a temperat așteptările privind o integrare rapidă. Această perspectivă contrastează cu apelul lui Ruslan Stefanciuk, care a declarat că UE ar trebui să accelereze procesul de aderare pentru a contracara politicile agresive ale Rusiei. „Noul val de extindere trebuie să fie cât mai amplu și mai puternic posibil, astfel încât procesul de creare a Europei să poată fi, în sfârșit, finalizat – o Europă unită și indivizibilă, o Europă puternică și invulnerabilă”, a afirmat Stefanciuk.
Regiunea Balcanilor de Vest, care include Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia, Macedonia de Nord și Kosovo, aspiră integral la aderarea la UE. Dintre acestea, doar Muntenegru speră să adere până în 2028, iar Albania și-a accelerat demersurile. Totuși, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Kosovo sunt considerate „în urmă” în acest proces, conform analizei Reuters. Această diferențiere subliniază ritmurile variate de reformă și îndeplinire a criteriilor de aderare, care includ stabilitatea instituțiilor, statul de drept, economia de piață funcțională și capacitatea de a prelua obligațiile de membru.
Pe lângă Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova și Georgia au primit statutul de țări candidate în iunie 2022, pe fondul invaziei ruse în Ucraina. Ucraina a demarat luna trecută prima etapă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Deși Kievul beneficiază de un sprijin puternic din partea guvernelor europene pentru reformele sale, diplomații anticipează că procesul de aderare va fi complex și de lungă durată. Acest lucru se datorează nu doar anvergurii reformelor necesare, ci și situației geopolitice și conflictului armat în curs.
Poziția Serbiei față de conflictul din Ucraina este una nuanțată. Belgradul susține integritatea teritorială a Ucrainei și a condamnat invazia rusă, însă își menține legăturile cu Rusia. Relațiile dintre Serbia și Rusia s-au deteriorat parțial anul trecut, după ce Moscova a criticat Belgradul pentru vânzările de muniție către Ucraina. În ciuda acestor tensiuni, Vucic s-a întâlnit în repetate rânduri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a participat la o conferință desfășurată la Odesa anul trecut. Pe de altă parte, Kievul refuză să recunoască independența declarată în 2008 de Kosovo, fostă provincie sudică a Serbiei, o problemă sensibilă care complică și mai mult dinamica regională și europeană.
Contextul istoric al extinderilor UE arată că procesele sunt adesea îndelungate. De exemplu, aderarea României și Bulgariei, deși a fost accelerată de anumite condiții geopolitice, a durat peste un deceniu de la depunerea cererii până la integrarea deplină în 2007. Mai recent, Croația a aderat în 2013, la 10 ani după ce și-a depus candidatura. Spre deosebire de valurile anterioare de extindere, Uniunea Europeană se confruntă acum cu provocări interne semnificative, inclusiv gestionarea crizei energetice, inflația și necesitatea reformei propriilor instituții, ceea ce ar putea încetini absorbția de noi membri. De asemenea, dezbaterile privind capacitatea de absorbție a UE și necesitatea de a evita repetarea unor erori din extinderile precedente sunt argumente adesea invocate de statele membre vestice.
Declarațiile lui Vucic reflectă o realitate percepută de mulți lideri din regiune și din UE, și anume că, deși angajamentul politic pentru extindere există, obstacolele practice și politice rămân substanțiale. Comisia Europeană a subliniat în rapoartele sale anuale, inclusiv cel din 2023, că progresele în domeniul statului de drept, luptei împotriva corupției și reformelor economice sunt esențiale și, în multe cazuri, insuficiente în țările candidate. Lipsa de voință politică pentru implementarea unor reforme dificile, dar necesare, în special în ceea ce privește independența justiției și libertatea presei, continuă să reprezinte o frână majoră.
De ce contează
Declarațiile președintelui Vucic sunt relevante deoarece reflectă o doză de realism pragmatic, dar și o potențială frustrare în rândul țărilor aspirante la UE. Această perspectivă poate influența ritmul reformelor interne în statele candidate, care ar putea fi demotivate de o promisiune de aderare îndepărtată. Pentru România, o extindere a UE în Balcanii de Vest și în est ar consolida stabilitatea regională și ar crea o piață unică mai mare, dar ar putea aduce și noi provocări legate de coeziune și securitate. Este esențial ca UE să mențină o perspectivă clară de aderare, chiar dacă realistă, pentru a susține procesul de transformare democratică și economică în aceste țări.
În ciuda scepticismului exprimat de Vucic, procesul de aderare, chiar și lent, continuă să fie un motor important pentru reforme și aliniere la standardele europene. Următorii pași vor include continuarea negocierilor de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova, precum și eforturile susținute ale țărilor din Balcanii de Vest de a îndeplini criteriile necesare. Rămâne de văzut dacă presiunea geopolitică, în special agresiunea Rusiei, va determina o accelerare a procesului de extindere sau dacă reticențele interne ale statelor membre UE vor prevala, menținând un ritm lent.
Dialogul și cooperarea regională, precum și sprijinul continuu din partea UE, vor fi cruciale pentru menținerea aspirațiilor europene ale acestor țări.