Creștere de patru ori pe fondul scumpirii combustibililor
România: Înmatriculările reprezintă subiectul principal al acestui articol. Piața autoturismelor electrice din România cunoaște o expansiune rapidă, înregistrând o creștere de patru ori a înmatriculărilor de vehicule 100% electrice în iunie 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Această tendință este susținută de scumpirea carburanților clasici și de programele guvernamentale de sprijin, cum ar fi Rabla, care oferă ecotichete semnificative. Potrivit datelor Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA), citate de Agerpres, în primele șase luni ale anului 2026, autoturismele electrice (BEV) au înregistrat un salt de 76,6% și o cotă de piață de 8,5% din totalul înmatriculărilor noi.
Adrian Mitrea, expert auto, a declarat că „această criză a combustibilului și creșterea prețurilor la benzină și motorină i-a determinat pe mulți să-și facă temele mai bine atunci când vine vorba de înlocuirea mașinii. Oamenii care voiau o mașină nouă sau una second-hand au luat în calcul mult mai serios varianta electrică.” Un exemplu relevant este Alexandru, care și-a achiziționat o mașină electrică în urmă cu șase luni, plătind aproximativ 26.000 de euro după aplicarea ecotichetului. El menționează că un „plin” costă în jur de 100 de lei la stațiile publice și oferă o autonomie de până la 500 km în oraș, sau 200-220 km pe autostradă, o diferență semnificativă față de costurile carburanților clasici.
Costurile de operare reprezintă un factor decisiv. Conform estimărilor lui Adrian Mitrea, o mașină electrică cu o baterie de până la 30 kWh are un cost de operare de aproximativ 15 lei la suta de kilometri, fiind de circa patru ori mai ieftin decât un autovehicul pe benzină. Chiar și la stațiile rapide de încărcare, costurile rămân la jumătate față de benzină, fără a include economiile rezultate din reviziile mai puțin costisitoare. La stațiile publice, un kWh costă în jur de 2,5 lei, în timp ce acasă prețul poate scădea la 1,1 lei pe kWh. Pe parcursul unui an, aceste diferențe se traduc în economii de mii de lei pentru șoferii de mașini electrice.
În contrast cu avansul electricelor, înmatriculările de autoturisme cu motoare clasice au înregistrat scăderi semnificative. Înmatriculările pentru autoturisme pe benzină au scăzut cu aproape 25%, iar cele diesel cu peste 35% față de anul trecut, conform Digi24. Cifrele Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), compilate de APIA, arată că, la jumătatea anului 2026, motorizările pe benzină au crescut cu 45% până la o pondere de 31% în totalul înmatriculărilor noi (date care par să difere de cele menționate anterior de Digi24 privind scăderea, posibil referindu-se la perioade diferite sau la autoturisme rulate), în timp ce cele pe motorină au înregistrat o scădere de 25,7%, ajungând la 4,4% din piață. Este important de menționat că datele APIA se referă la autoturisme noi, în timp ce statistica Digi24 ar putea include și autoturisme second-hand sau o altă metodologie de calcul.
Segmentul „electrificat”, care include vehicule 100% electrice (BEV), plug-in hybrid (PHEV), mild-hybrid și full hybrid, deține în iunie 2026 o cotă de piață de 64%, depășind cota cumulată a motorizărilor pe benzină și motorină. Autoturismele full electrice au o cotă de 9,4% (în creștere de la 3,7% în iunie 2025), iar cele plug-in hybrid 9,6% (față de 6,7% în iunie 2025). În primele șase luni ale anului 2026, cele mai vândute autoturisme 100% electrice au fost Tesla Model Y (793 de unități, o creștere de 378%), Tesla Model 3 (648 de unități) și BYD Dolphin Surf (457 de unități). Pe segmentul plug-in hybrid, liderii sunt BYD Seal U (494 de unități), Chery Tiggo 9 (352 de unități) și Toyota RAV4 (342 de unități).
În ceea ce privește autoturismele hibride fără reîncărcare externă, Toyota Corolla a fost pe primul loc cu 2.390 de unități (+51%), urmată de Toyota Yaris Cross (1.357 de unități) și Dacia Duster (1.301 unități). La categoria mild hybrid, Dacia Duster conduce cu 1.553 de unități, deși a înregistrat o scădere de 55% față de iunie 2025, urmată de Skoda Octavia (915 unități) și Dacia Bigster (756 unități). Piața SUV-urilor domină cu o cotă de 58,5%, urmată de Clasa C (21%) și Clasa B (12,8%).
De ce contează
Creșterea accelerată a înmatriculărilor de mașini electrice în România semnalează o schimbare fundamentală în preferințele consumatorilor și în peisajul transporturilor. Această tranziție contribuie la reducerea dependenței de combustibilii fosili, la îmbunătățirea calității aerului în orașe și la atingerea obiectivelor naționale și europene de decarbonizare. Pentru consumatori, reprezintă o oportunitate de a realiza economii semnificative pe termen lung la costurile de operare, în ciuda unui preț de achiziție inițial mai ridicat, adesea amortizat prin subvenții guvernamentale. Este, de asemenea, un semnal pentru dezvoltarea infrastructurii de încărcare și pentru adaptarea industriei auto locale.
Perspectiva pe termen lung indică o continuare a acestei tendințe, pe măsură ce tehnologia bateriilor avansează, autonomia crește și rețeaua de stații de încărcare devine mai densă. Este de așteptat ca programele de stimulare guvernamentale, precum Rabla Plus, să continue să joace un rol crucial în susținerea acestei tranziții. Cu toate acestea, provocări precum costul inițial ridicat, disponibilitatea stațiilor de încărcare rapide în zonele rurale și capacitatea rețelei electrice de a susține un număr tot mai mare de vehicule electrice rămân aspecte esențiale care necesită soluții. Dezvoltarea pieței vehiculelor comerciale ușoare electrice, care a înregistrat o scădere în prima jumătate a anului 2026 față de anul precedent (257 unități față de 333), indică necesitatea unor stimulente și strategii specifice pentru acest segment. În paralel, creșterea înmatriculărilor de vehicule comerciale grele și autobuze cu 35% în iunie 2026 arată o dinamică complexă a întregii piețe auto românești.
Într-un context european, România se aliniază cu tendința generală de electrificare a parcului auto, deși rămâne în urma țărilor vest-europene în ceea ce privește infrastructura și densitatea vehiculelor electrice. Directiva UE privind infrastructura pentru combustibili alternativi (AFID) impune statelor membre să dezvolte o rețea adecvată de puncte de reîncărcare, ceea ce va stimula și mai mult piața locală. Pentru 2023, Eurostat raporta că România avea printre cele mai puține puncte de încărcare la 100 km de drum, subliniind decalajul ce trebuie recuperat.
Această evoluție va influența nu doar industria auto, ci și sectoarele energetice și de servicii, creând noi oportunități economice și locuri de muncă.