Protest masiv împotriva unui complex turistic de lux în Albania
Manifestanți tirana reprezintă subiectul principal al acestui articol. Tirana, Albania — Zeci de mii de persoane s-au adunat sâmbătă în capitala Albaniei, Tirana, în cea mai amplă manifestație de până acum împotriva unui controversat proiect imobiliar turistic, în care este implicată familia fostului președinte american Donald Trump, prin fiica sa, Ivanka Trump, și ginerele său, Jared Kushner. Protestul marchează a 35-a zi consecutivă de mobilizare, transformându-se dintr-o mișcare inițial ecologistă, denumită „Revoluția flamingo roz”, într-o nemulțumire populară extinsă, ce denunță corupția guvernamentală și solicită demisia prim-ministrului Edi Rama. "Ceea ce a început ca 'Revoluția flamingo roz' s-a transformat într-o nemulțumire populară pe scară largă", a declarat pentru AFP protestatara Alketa Ademi, subliniind frustrarea față de lipsa de transparență și aroganța percepută a guvernului.
Proiectul vizează construirea unui complex hotelier de lux, estimat la 4,6 miliarde de dolari, într-o rezervație naturală din Zvërnec, pe coasta de sud-vest a Albaniei. Această zonă este esențială pentru mediul înconjurător și pentru o lagună vecină, crucială pentru migrația păsărilor, inclusiv a flamingilor roz. De asemenea, planurile includ transformarea insulei nelocuite Sazan, o fostă bază militară secretă comunistă, într-o destinație turistică de prestigiu. Opoziția față de proiect a apărut încă de la prezentarea sa în 2024, dar cel mai recent val de proteste a fost declanșat la sfârșitul lunii mai, odată cu apariția gardurilor de sârmă ghimpată și a buldozerelor pe plajele învecinate, semnalând începerea lucrărilor.
Manifestațiile zilnice din Tirana au escaladat, culminând cu ciocniri violente în fața Parlamentului. Sute de protestatari au încercat să forțeze cordoanele de poliție, aruncând cu ouă, pietre și alte proiectile. Forțele de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimea. Potrivit poliției, 14 agenți au fost răniți și 25 de manifestanți au fost arestați în timpul confruntărilor. Comitetul Helsinki din Albania (AHC), o organizație pentru apărarea drepturilor omului, și-a exprimat îngrijorarea față de escaladarea situației și a denunțat "folosirea disproporționată a forței" de către poliție, inclusiv utilizarea gazelor lacrimogene fără avertisment și lovituri aplicate manifestanților aflați la pământ. AHC a solicitat o anchetă rapidă și independentă asupra incidentelor.
Violențele contrastează cu natura predominant pașnică a protestelor anterioare, care au atras zilnic mii de persoane, inclusiv membri ai diasporei albaneze. Sâmbătă seara, scandările „Eliberați-i pe băieți” au răsunat în Tirana, referindu-se la cei 19 protestatari reținuți. Mulți manifestanți au fluturat bannere cu mesaje precum "Albania nu este de vânzare" și "Abrogați legea privind zonele protejate", contestând legislația care a permis guvernului să accelereze implementarea proiectului. Un gest simbolic a fost aducerea unui tort mare din beton, o aluzie la ziua de naștere a prim-ministrului Edi Rama, care a împlinit 62 de ani sâmbătă.
Proiectele de infrastructură turistică în zone protejate au generat deseori controverse în Albania și în alte țări din Balcani, unde echilibrul dintre dezvoltarea economică și conservarea mediului este precar. În 2023, un raport al Băncii Mondiale sublinia că dezvoltarea turismului în Albania trebuie să respecte standardele de mediu pentru a fi sustenabilă pe termen lung. Criticii proiectului din Zvërnec susțin că impactul ecologic al unui complex de o asemenea anvergură ar fi ireversibil și ar distruge biodiversitatea locală, afectând nu doar flamingii roz, ci și alte specii protejate.
Aceste proteste reflectă o tendință mai largă de nemulțumire publică față de guvernele din regiune, acuzate frecvent de lipsă de transparență și corupție în procesele decizionale legate de investiții majore. Comparativ cu alte țări europene, Albania se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește statul de drept și percepția publică a corupției, conform indicelui de percepție a corupției din 2025 al Transparency International, unde țara s-a clasat pe un loc inferior mediei UE.
**De ce contează** Aceste proteste masive din Albania sunt semnificative nu doar pentru impactul lor asupra unui proiect imobiliar specific, ci și pentru că ele cristalizează o nemulțumire populară mai amplă față de guvern și de modul în care sunt gestionate resursele naționale. Ele subliniază tensiunile dintre dezvoltarea economică rapidă și necesitatea protejării mediului, precum și cererea cetățenilor pentru mai multă transparență și responsabilitate guvernamentală. Rezultatul acestor proteste ar putea influența viitoarele decizii de investiții în Albania și ar putea consolida mișcările civice care luptă pentru integritate și sustenabilitate.
**Concluzie** Situația din Tirana rămâne tensionată, cu proteste continue și o determinare crescândă a manifestanților de a-și face auzită vocea. Răspunsul autorităților, inclusiv utilizarea forței și arestările, a exacerbat spiritele, atrăgând critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului. Rămâne de văzut dacă guvernul prim-ministrului Edi Rama va ceda presiunii publice și va reevalua proiectul sau dacă va continua cu implementarea acestuia, riscând o escaladare și mai mare a confruntărilor.
Viitorul proiectului Trump-Kushner în Zvërnec și, implicit, al biodiversității din zonă, depinde de evoluțiile politice și sociale din următoarele săptămâni, cu potențiale repercusiuni asupra stabilității politice din Albania și a imaginii sale internaționale.