Mii de albanezi cer demisia premierului și protejarea mediului
Zeci de mii de persoane s-au adunat sâmbătă, duminică, 05 iulie 2026, în capitala Albaniei, Tirana, în ceea ce a fost cea mai amplă manifestație de până acum a mișcării de protest cunoscute sub numele de „Revoluția Flamingo”. Aceste acțiuni, care au escaladat în confruntări violente cu forțele de ordine, vizează un proiect imobiliar turistic de lux în care sunt implicați Ivanka Trump și soțul ei, Jared Kushner, potrivit AFP. Protestatarii cer demisia premierului socialist Edi Rama, acuzând guvernul de lipsă de transparență și corupție.
Demonstrațiile, care au început în urmă cu peste o lună și au ajuns la a 35-a zi consecutivă, au fost inițial declanșate de planurile de construire a unui hotel de lux în rezervația naturală din Zvernec, pe coasta de sud-vest a Albaniei. Situația a atins un punct critic la sfârșitul lunii mai 2026, odată cu apariția gardurilor de sârmă ghimpată și a buldozerelor pe plajele învecinate, ceea ce a amplificat furia publică. Potrivit Digi24 și HotNews, joi, 2 iulie 2026, confruntările au escaladat rapid în fața Parlamentului din Tirana, unde sute de persoane au cerut demisia premierului Edi Rama.
„Ceea ce a început ca 'Revoluţia flamingo roz' s-a transformat într-o nemulţumire populară pe scară largă”, a declarat pentru AFP protestatara Alketa Ademi, o albaneză în vârstă de peste 40 de ani. Ea a adăugat: „Lipsă de transparenţă, aroganţă, ajunge! Prim-ministrul trebuie să plece”. Numele „Revoluția Flamingo” face referire la flamingii roz care trăiesc în zona naturală protejată unde este planificată construirea complexului turistic. Protestatarii susțin că acest complex hotelier de lux, estimat la 4,6 miliarde de dolari, ar reprezenta un risc major pentru mediu și pentru o lagună vecină, esențială pentru migrația păsărilor.
Pe lângă proiectul din Zvernec, promotorii intenționează să transforme și insula nelocuită Sazan, o fostă bază militară secretă comunistă, într-o destinație turistică de prestigiu. Aceste planuri au întâmpinat o opoziție puternică încă de la prezentarea lor inițială în 2024. Criticii subliniază că legislația actuală privind zonele protejate a permis guvernului să accelereze implementarea proiectului, iar protestatarii cer abrogarea acestei legi, scandând „Albania nu este de vânzare”.
În timpul ciocnirilor de joi și sâmbătă, unii manifestanți au atacat forțele de siguranță cu pietre, ouă și sticle, spărgând și geamurile unei autospeciale, conform relatărilor. În replică, poliția a folosit gaze lacrimogene, spray cu piper și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimea. Potrivit poliției, 14 agenți au fost răniți, iar 25 de manifestanți au fost arestați. Comitetul Helsinki din Albania (AHC), o organizație pentru apărarea drepturilor omului, și-a exprimat sâmbătă „îngrijorarea faţă de escaladarea situaţiei”, denunțând „folosirea disproporţionată a forţei” de către forțele de ordine, inclusiv utilizarea gazelor lacrimogene fără avertisment și lovituri asupra manifestanților aflați la pământ. AHC a solicitat o anchetă rapidă și independentă a acestor incidente.
Violențele recente contrastează cu caracterul, în esență, pașnic al majorității protestelor zilnice care au atras mii de persoane pe străzi, inclusiv albanezi din diaspora. Sâmbătă seara, protestatarii scandau „Eliberaţi-i pe băieţi”, făcând referire la cei 19 manifestanți încă reținuți într-un comisariat din Tirana. Un grup de protestatari a transportat un mare tort din beton, o referință simbolică la ziua de naștere a prim-ministrului Edi Rama, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, subliniind mesajul de nemulțumire față de acțiunile sale guvernamentale.
Mișcarea de protest din Albania, deși specifică contextului local, reflectă o tendință regională și europeană de creștere a activismului civic împotriva proiectelor de dezvoltare care amenință mediul și care sunt percepute ca lipsite de transparență. Comisia Europeană, de exemplu, a subliniat în rapoartele sale anuale, inclusiv cel din 2025 privind progresele Albaniei pe calea aderării la UE, importanța statului de drept, a combaterii corupției și a respectării drepturilor civile. Aceste proteste sunt un test pentru democrația albaneză și capacitatea guvernului de a gestiona nemulțumirile populare într-un mod democratic și transparent, în conformitate cu standardele europene.
De ce contează
Aceste proteste sunt cruciale pentru viitorul Albaniei din mai multe motive. În primul rând, ele pun sub semnul întrebării transparența și integritatea guvernului în gestionarea investițiilor străine majore, mai ales când acestea implică figuri internaționale influente și zone protejate ecologic. În al doilea rând, ele subliniază importanța protecției mediului într-o țară cu un potențial turistic semnificativ, dar vulnerabilă la dezvoltarea nesustenabilă. În cele din urmă, modul în care guvernul Edi Rama va gestiona această criză va influența percepția internațională asupra Albaniei și relațiile sale cu Uniunea Europeană, în contextul aspirațiilor sale de aderare.
Viitorul mișcării de protest rămâne incert, dar determinarea manifestanților, susținută de organizații civice și de diaspora, sugerează că tensiunile vor persista. Rămâne de văzut dacă guvernul albanez va iniția un dialog constructiv cu protestatarii sau dacă va continua să se bazeze pe forța de ordine pentru a gestiona demonstrațiile. O anchetă independentă privind acuzațiile de folosire disproporționată a forței de către poliție, solicitată de Comitetul Helsinki din Albania, ar putea fi un prim pas către detensionarea situației.
Pe termen lung, capacitatea Albaniei de a echilibra dezvoltarea economică cu protecția mediului și respectarea drepturilor civice va fi esențială pentru stabilitatea și progresul său.