Criza economică lovește industria textilă și de încălțăminte
Județul Harghita se confruntă cu un val de concedieri colective care afectează peste 140 de angajați din două sectoare cheie ale economiei locale: industria textilă și cea de încălțăminte. Situația, care a fost semnalată la începutul lunii iulie 2026, ridică serioase îngrijorări privind piața muncii din regiune, deja caracterizată printr-o ofertă redusă de locuri de muncă în anumite zone.
Potrivit lui Jánó Edit Andrea, șefa Serviciului "Analiza Pieței Muncii și Economie Socială" din cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Harghita, un prim val de disponibilizări a avut loc în luna iulie la o firmă din industria textilă din Cristuru Secuiesc. Această companie, aflată în insolvență, a concediat 69 de angajați. Ulterior, AJOFM a fost notificată cu privire la intenția unei fabrici de încălțăminte din Toplița de a disponibiliza, începând cu luna august, 76 dintre cei 78 de angajați. Astfel, un total de 145 de persoane își vor pierde locurile de muncă în decurs de două luni.
Motivele invocate de companii pentru aceste măsuri drastice sunt multiple și reflectă o tendință națională și europeană. Principalele cauze menționate includ criza economică generală care a afectat profund industria de profil, o scădere semnificativă a cifrei de afaceri și, nu în ultimul rând, modificări legislative recente privind drepturile salariale. Aceste modificări, deși menite să protejeze angajații, pot uneori crește costurile operaționale pentru companii, în special pentru cele aflate deja în dificultate financiară.
Situația este cu atât mai gravă cu cât aceste concedieri colective au loc în zone ale județului Harghita unde oferta de locuri de muncă este deja limitată, în special în Cristuru Secuiesc. Deocamdată, nu este clar dacă măsura de la fabrica de încălțăminte din Toplița este provizorie sau dacă unitatea se va închide definitiv, ceea ce ar avea un impact devastator asupra comunității locale. În contextul actual, AJOFM Harghita a anunțat că va organiza servicii de preconcediere. Acestea includ sesiuni de informare pentru angajați cu privire la drepturile lor, locurile de muncă vacante disponibile și, crucial, posibilitățile de recalificare profesională. Salariații vor completa chestionare pentru a identifica nevoile specifice, permițând AJOFM să adapteze cursurile de formare profesională la cerințele pieței și la aspirațiile angajaților.
Această situație nu este singulară în România. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) din 2025, sectorul manufacturier, în special cel textil și de încălțăminte, a înregistrat o scădere a numărului de angajați cu aproximativ 3% la nivel național, pe fondul presiunilor concurențiale din Asia și al creșterii costurilor de producție în UE. În comparație cu media europeană, unde rata șomajului a fost de 6% în mai 2026, conform Eurostat, Harghita se afla la sfârșitul lunii iunie 2026 cu o rată a șomajului de 4,69%, în scădere de la 4,85% în luna mai. Această scădere recentă, deși aparent pozitivă (5.655 de șomeri înregistrați în iunie, cu 193 mai puțini decât în luna precedentă), ar putea fi rapid erodată de noile disponibilizări.
În aceeași perioadă, 187 de persoane s-au încadrat în muncă în Harghita, majoritatea în comerț și alimentație publică, sectoare care necesită adesea competențe diferite față de cele din industria manufacturieră. Această discrepanță subliniază necesitatea unor programe de recalificare eficiente și bine direcționate. Experți în piața muncii, precum analistul economic Dr. Mihai Georgescu de la Universitatea București, subliniază că "fără o intervenție rapidă și coordonată, cum ar fi subvenționarea angajării în alte sectoare sau programe de formare profesională adaptate, riscul ca acești angajați să intre în șomaj de lungă durată este semnificativ, mai ales în zonele rurale unde alternativele sunt puține."
De ce contează
Aceste concedieri colective din Harghita sunt un barometru al presiunilor economice cu care se confruntă industria românească, în special sectoarele tradiționale. Impactul se va resimți direct în bugetele familiilor afectate și, implicit, în economia locală prin reducerea puterii de cumpărare. Fără intervenții rapide și programe eficiente de reconversie profesională, există riscul unei creșteri a ratei șomajului de lungă durată și a migrației forței de muncă, agravând depopularea rurală. Pentru comunitățile din Cristuru Secuiesc și Toplița, pierderea acestor locuri de muncă reprezintă o amenințare la adresa stabilității sociale și economice.
Perspectiva imediată indică o perioadă de incertitudine pentru angajații vizați. Rămâne de văzut dacă măsurile de sprijin promise de AJOFM Harghita vor fi suficiente pentru a absorbi șocul pe piața muncii. Experiențele anterioare din România arată că tranziția de la un sector industrial la altul poate fi dificilă, mai ales pentru persoanele cu o vechime considerabilă într-un anumit domeniu. Provocarea este nu doar de a găsi noi locuri de muncă, ci de a asigura că acestea sunt sustenabile și oferă condiții decente.
Urmărim cu atenție evoluția situației și eficacitatea programelor de reconversie profesională implementate.