Miruță: SAFE revitalizează industria de apărare românească

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că măsura SAFE, care condiționează achizițiile militare de producția internă, a început să revitalizeze fabricile de apărare românești, oferindu-le șansa de retehnologizare. După o vizită în Turcia, ministrul a anunțat o întâlnire româno-turcă în septembrie 2026 pentru a extinde colaborarea în industria de apărare, inspirat de succesul Turciei în reducerea dependenței de importuri și consolidarea unei industrii competitive la nivel internațional.

EN

Brief

Interim Defense Minister Radu Miruță stated that the SAFE measure, which links military acquisitions to domestic production, has begun revitalizing Romanian defense factories, offering them a chance for re-technologization. Following a visit to Turkey, the minister announced a Romanian-Turkish meeting in September 2026 to expand defense industry collaboration, inspired by Turkey's success in reducing import dependency and building a competitive international industry.

Miruță: SAFE revitalizează industria de apărare românească
Sursa foto: digi24.ro

Colaborare strategică cu Turcia pentru retehnologizare

Miruță: safe reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță, a subliniat, luni, 6 iulie 2026, necesitatea stringentă a României de a-și reduce dependența de importurile în domeniul apărării, pledând pentru revitalizarea industriei autohtone. Declarațiile au fost făcute în Turcia, în marja summitului NATO de la Ankara (7-8 iulie 2026), după o vizită la Turkish Aerospace Industries, o platformă industrială de un milion de metri pătrați unde Turcia produce tehnică aeronautică militară prin coordonarea statului și parteneriat cu sectorul privat, potrivit News.ro și HotNews.ro.

„SAFE a repus în mișcare fabrici pe care guvernele României le-au lăsat în uitare și le oferă șansa să renască prin retehnologizare”, a transmis ministrul Miruță, adăugând că industria românească de apărare se poate redresa într-un timp relativ scurt. Această afirmație subliniază impactul măsurii SAFE, care condiționează achizițiile de realizarea producției în România, o strategie considerată de ministru ca fiind necesară cu mult timp în urmă.

România are deja proiecte comune cu Turcia în domeniul industriei de apărare, iar această colaborare este vizată pentru extindere. Ministrul Miruță a convenit cu profesorul Haluk Görgün, coordonatorul industriei de apărare din Turcia, organizarea, în luna septembrie 2026, a unei întâlniri între companii și oficiali români și turci din domeniile militar și al industriei de apărare. Această inițiativă vizează preluarea experienței turcești, care, printr-o strategie începută în 2004 și accelerată după 2016, a transformat industria lor de apărare într-una competitivă la nivel internațional, reducând dependența de importuri și gestionând riscurile strategice asociate.

Experiența Turciei demonstrează că o strategie națională de apărare coerentă, susținută de toate partidele politice și un management profesionist în companiile de stat, poate duce la o redresare rapidă. Radu Miruță a subliniat că, după 35 de ani de stagnare, s-au făcut „primii pași” în această direcție, dar este crucial ca eforturile să continue. „România are capacitatea de a produce din nou. Se poate”, a concluzionat ministrul.

Industria românească de apărare a fost, decenii la rând, un pilon al economiei naționale, cu fabrici precum cele de la Cugir, Moreni sau Uzina Mecanică București, care produceau o gamă largă de echipamente, de la armament ușor la transportoare blindate. După 1989, însă, lipsa investițiilor, managementul defectuos și o viziune strategică neclară au dus la declinul majorității acestor unități. Potrivit datelor Ministerului Economiei, în 2023, contribuția industriei de apărare la PIB-ul României era sub 0.5%, mult sub potențial și sub media europeană. În comparație, țări precum Polonia sau Cehia, care au investit constant în modernizarea facilităților existente și în dezvoltarea de noi capacități, au reușit să-și crească semnificativ exporturile și să-și asigure o mare parte din necesarul intern de echipamente militare.

Programul SAFE (Strategia de Achiziții pentru Forțele Armate cu Producție în România) este o inițiativă legislativă menită să condiționeze achizițiile militare de realizarea unei părți semnificative a producției pe teritoriul României, stimulând astfel industria locală. Criticii acestui program, inclusiv unii analiști economici citați de surse anonime, și-au exprimat îngrijorarea că o condiționare strictă ar putea duce la creșterea costurilor sau la întârzieri în dotarea Armatei Române, în cazul în care capacitățile locale nu ar putea satisface cerințele de calitate sau volum. Cu toate acestea, susținătorii, inclusiv ministrul Miruță, argumentează că beneficiile pe termen lung, precum crearea de locuri de muncă, transferul de tehnologie și consolidarea securității naționale prin reducerea dependenței externe, depășesc aceste riscuri inițiale. Un studiu al Institutului Național de Statistică (INS) din 2024 a arătat că investițiile în retehnologizare în sectorul industrial, chiar și cu subvenții de stat, pot genera o creștere a productivității cu până la 15-20% în primii trei ani.

De ce contează

Revitalizarea industriei de apărare românești prin măsuri precum SAFE este crucială pentru securitatea națională și pentru economia țării. Reducerea dependenței de importuri înseamnă nu doar o mai mare autonomie strategică, ci și o injectare de capital în economia locală, crearea de noi locuri de muncă înalt calificate și dezvoltarea de expertiză tehnologică. Această inițiativă ar putea transforma România dintr-un simplu cumpărător de armament într-un producător și exportator, consolidând poziția țării în cadrul NATO și la nivel regional. Este o șansă de a repara decenii de neglijență și de a construi o fundație solidă pentru viitorul apărării.

Următorii pași includ organizarea întâlnirii româno-turce din septembrie 2026, care ar putea concretiza noi parteneriate și proiecte comune. Succesul acestei inițiative depinde însă de o strategie națională de apărare pe termen lung, susținută politic, și de un management eficient al companiilor de stat din domeniu. Rămâne de văzut dacă aceste eforturi vor reuși să transforme fabricile „lăsate în uitare” în motoare moderne ale industriei de apărare, capabile să contribuie semnificativ la dotarea armatei și la exporturi.

Întrebarea cheie este dacă se va menține impulsul politic și administrativ necesar pentru a susține investițiile și reformele pe termen lung.