Apel la depolitizare și mobilizare națională pentru absorbția fondurilor europene.
Peste 400 de reprezentanți ai administrației publice, mediului de afaceri, instituțiilor europene, consultanți și beneficiari de fonduri europene au participat la Alba Iulia, la cea de-a doua ediție a „Transylvania EU Funds Day”. Evenimentul, organizat de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a reprezentat o platformă regională crucială de dialog privind viitorul investițiilor europene. În deschidere, eurodeputatul a lansat un apel ferm pentru depolitizarea subiectului fondurilor europene și pentru mobilizarea tuturor actorilor în jurul interesului național, subliniind că „România nu trebuie să rateze ultimul tren al banilor europeni”.
Negrescu a criticat aspru tendința de politizare a discuțiilor despre fondurile europene, declarând: „Când este vorba despre accesarea fondurilor europene, m-am săturat de cei care politizează tot. Le transmit foarte clar că, în privința oportunităților europene, avem o singură culoare: România. Nu există fonduri europene de stânga sau de dreapta. Există bani care pot moderniza țara și pe care avem obligația să îi aducem acasă”. Această declarație subliniază necesitatea unei abordări unitare și pragmatice, esențială pentru maximizarea absorbției fondurilor disponibile.
Perioada următoare este considerată decisivă, atât pentru finalizarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și pentru negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene. Europarlamentarul a avertizat că pierderea chiar și a unui singur euro din PNRR, din cauza lipsei de performanță sau a întârzierilor, ar trebui să atragă responsabilitatea politică a guvernanților. „Dacă actualii guvernanți pierd și un singur euro din PNRR din cauza lipsei de performanță sau a întârzierilor, trebuie să își asume responsabilitatea și să plece din viața politică. România nu își mai permite greșeli. Miza este dezvoltarea țării”, a accentuat Victor Negrescu.
Această poziție este susținută de contextul european, marcat de avertismentele președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind presiunile fără precedent asupra viitorului buget european. Aceste presiuni sunt generate, în parte, de rambursarea împrumuturilor contractate pentru finanțarea planurilor de redresare post-pandemie. Negrescu a reiterat că „Avertismentul este unul real. Uniunea Europeană va avea resurse financiare mai limitate, iar competiția pentru fonduri va fi mai mare.” În acest context, România nu își permite să contribuie mai mult la bugetul european fără garanția că va putea accesa cel puțin cele 60 de miliarde de euro necesare pentru dezvoltare în următorul exercițiu financiar. Pentru a contracara această tendință, vicepreședintele Parlamentului European a propus soluții alternative de finanțare a bugetului european, precum taxarea platformelor de pariuri online și combaterea operatorilor ilegali, propuneri deja aprobate de Parlamentul European în 2024.
Dezvoltarea României depinde semnificativ de investițiile europene, iar succesul viitorului cadru financiar este strâns legat de implicarea mediului privat alături de autorități. „România este dependentă de fondurile europene pentru dezvoltare. Dacă vrem să fim competitivi într-o economie globală tot mai dificilă, trebuie să folosim mai bine fiecare oportunitate europeană și să implicăm mult mai mult mediul de afaceri în proiecte strategice cu finanțare europeană. Nu putem construi competitivitate fără investiții, iar investițiile europene reprezintă principalul nostru avantaj”, a declarat europarlamentarul.
Evenimentul de la Alba Iulia a reunit o gamă largă de participanți, inclusiv reprezentanți ai administrației centrale și locale, instituțiilor europene și guvernamentale, antreprenori, consultanți și experți în absorbția fondurilor europene. Agenda a inclus dezbateri esențiale privind viitorul politicii de coeziune, implementarea PNRR, noile instrumente financiare europene și oportunitățile de finanțare pentru autoritățile locale și mediul de afaceri. Printre speakeri s-au numărat președintele IMM România, Florin Jianu, antreprenorul Cristian Onețiu, deputații Alexandru Rogobete și Petre-Florin Manole, fostul secretar de stat Corneliu Mureșan, alături de primari și specialiști recunoscuți în domeniu.
Contextul istoric al absorbției fondurilor europene în România arată o evoluție sinuoasă. În exercițiul financiar 2007-2013, România a înregistrat o rată de absorbție sub medie, de aproximativ 70%, din cauza birocrației excesive și a lipsei de expertiză. Ulterior, în perioada 2014-2020, rata s-a îmbunătățit semnificativ, ajungând la peste 90% până la finalul anului 2023, conform datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Cu toate acestea, PNRR, un instrument distinct și cu termene stricte, prezintă noi provocări. Conform unui raport al Curții de Conturi Europene din 2025, întârzierile în implementarea reformelor și investițiilor din PNRR pot duce la pierderea de fonduri, mai ales că termenul limită pentru finalizarea proiectelor este 2026. Comparația cu alte state membre, precum Polonia sau Croația, care au o rată de absorbție mai rapidă pentru componente similare din PNRR, subliniază presiunea pe care o resimte România.
**De ce contează** Acest apel la unitate și eficiență în gestionarea fondurilor europene este vital pentru viitorul economic al României. Pierderea oricăror sume din PNRR sau din viitorul buget european ar însemna o frână semnificativă pentru dezvoltare, afectând direct modernizarea infrastructurii, sistemul de sănătate, educația și competitivitatea mediului de afaceri. Capacitatea de a atrage și utiliza eficient aceste fonduri determină nu doar creșterea economică, ci și capacitatea României de a reduce decalajele față de statele vest-europene, influențând direct calitatea vieții cetățenilor și stabilitatea socială pe termen lung.
„Transylvania EU Funds Day” își consolidează rolul de platformă regională de dialog și colaborare, esențială în pregătirea României pentru negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene și pentru valorificarea integrală a oportunităților de finanțare disponibile. Următorii ani vor fi cruciali, iar deciziile politice și administrative luate acum vor modela capacitatea țării de a gestiona provocările financiare europene.
Rămâne de văzut dacă apelul la depolitizare și mobilizare națională va fi auzit și implementat, asigurând astfel că România nu va rata „ultimul tren” al fondurilor europene, în contextul unei competiții tot mai acerbe și a unor resurse europene tot mai limitate.