Apel la independență și încredere în sistemul judiciar
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea, a subliniat importanța independenței judecătorilor și a încrederii cetățenilor în sistemul judiciar, cu ocazia Zilei Justiției, marcată duminică, 5 iulie 2026. Savonea a afirmat că „niciun magistrat nu trebuie să judece sub presiunea fricii, a intereselor de moment, a campaniilor publice sau a unor raporturi de putere dezvoltate în afara sălii de judecată”, un mesaj care reiterează necesitatea unei justiții imparțiale și neinfluențate de factori externi.
Potrivit Digi24, șefa ÎCCJ a evidențiat că rolul justiției depășește numărul de dosare soluționate, concentrându-se pe capacitatea de a oferi fiecărui cetățean o decizie corectă, legală, echitabilă și motivată. „Adevărata măsură a unei justiții democratice este capacitatea sa de a rămâne independentă, imparțială și fidelă legii chiar și în cele mai dificile momente”, a declarat Lia Savonea, adăugând că o justiție puternică este cea care inspiră încredere, nu teamă.
Mesajul președintelui ÎCCJ a pus accent pe faptul că libertatea interioară a judecătorului nu este un privilegiu, ci o garanție fundamentală a libertății cetățeanului. Această perspectivă este crucială într-un context în care dezbaterile publice și presiunile media pot influența percepția actului de justiție. De asemenea, Savonea a atras atenția că în centrul actului de justiție trebuie să se afle întotdeauna cetățeanul, nu instituțiile, statisticile sau disputele dintre autorități. „Justiția există pentru cetățean, iar legitimitatea sa derivă din capacitatea de a-i apăra libertatea, demnitatea și drepturile”, a conchis aceasta, subliniind o viziune centrată pe beneficiarul final al sistemului judiciar.
Pe lângă mesajul Liei Savonea, și procurorul general al României, Cristina Chiriac, a transmis un mesaj similar de Ziua Justiției, conform HotNews. Chiriac a subliniat importanța încrederii oamenilor în sistemul judiciar, afirmând că „această zi nu este doar despre instituții, legi, proceduri sau competențe. Este, înainte de toate, despre încredere - încrederea cetățeanului că drepturile sale sunt protejate, a victimei că suferința sa va fi ascultată, a celui acuzat că va beneficia de un proces echitabil, precum și încrederea societății că legea se aplică în mod egal tuturor.”
Cristina Chiriac a adăugat că sistemul de justiție se confruntă cu provocări noi într-o epocă marcată de schimbări rapide, polarizare socială, dezinformare și transformări tehnologice fără precedent, inclusiv dezvoltarea inteligenței artificiale. Această încredere, a precizat procurorul general, nu mai poate fi considerată un dat, ci trebuie câștigată și reconfirmată zilnic prin profesionalism, integritate și responsabilitate. Această perspectivă este susținută de studii Eurobarometru din 2023, care arată că doar 39% dintre români au încredere în sistemul judiciar, o cifră sub media europeană de 54%, indicând o nevoie stringentă de consolidare a credibilității.
Forța justiției, a reiterat Cristina Chiriac, nu rezidă în puterea de a sancționa, ci în capacitatea de a convinge societatea că soluțiile sale sunt legitime, imparțiale și conforme legii. „Autoritatea justiției nu poate fi doar una deontică, ci trebuie să fie și una epistemică”, a afirmat procurorul general, sugerând că legitimitatea deciziilor trebuie să fie percepută ca fiind bazată pe cunoaștere și adevăr, nu doar pe respectarea regulilor. Această distincție este vitală într-o societate democratică în care percepția publică a justiției este la fel de importantă ca și respectarea literei legii.
În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări specifice legate de percepția independenței justiției. De exemplu, în Țările de Jos, peste 80% dintre cetățeni au încredere în sistemul judiciar, conform unui raport al Comisiei Europene din 2024 privind starea justiției. Această diferență subliniază necesitatea unor reforme continue și a unei comunicări transparente pentru a reconstrui încrederea publică în România. De asemenea, contextul politic intern, marcat de frecvente modificări legislative în domeniul justiției în ultimii ani, a contribuit la o anumită instabilitate și la o percepție publică fluctuantă.
De ce contează
Mesajele transmise de președintele ÎCCJ și de procurorul general al României de Ziua Justiției sunt esențiale pentru consolidarea statului de drept. Ele reamintesc magistraților și procurorilor responsabilitatea enormă pe care o poartă față de cetățeni și subliniază necesitatea unei justiții independente, imparțiale și dedicate. Pentru cetățeni, aceste declarații ar trebui să inspire încredere că sistemul judiciar funcționează în interesul lor, apărându-le drepturile și libertățile fundamentale. Într-o societate democratică, o justiție credibilă este pilonul pe care se construiește respectul pentru lege și egalitatea în fața acesteia.
În concluzie, Ziua Justiției din 2026 a adus în prim-plan teme fundamentale pentru funcționarea unui stat de drept modern: independența judecătorului, încrederea publică și focalizarea pe cetățean. Provocările actuale, de la dezinformare la integrarea noilor tehnologii precum inteligența artificială în sistemul judiciar, necesită o adaptare continuă și o reafirmare a principiilor etice și profesionale.
Rămâne de văzut cum vor fi transpuse în practică aceste apeluri la integritate și responsabilitate, și dacă ele vor contribui la o creștere semnificativă a încrederii românilor în propriul sistem de justiție în anii următori, având în vedere și monitorizarea constantă din partea instituțiilor europene.