Recomandările dietetice și de antrenament AI pot fi periculoase
Chatgpt, "nutriționistul" reprezintă subiectul principal al acestui articol. Aplicațiile de inteligență artificială, precum ChatGPT, au devenit rapid o sursă populară pentru generarea de planuri alimentare și programe de exerciții personalizate. Prin introducerea unor informații de bază, cum ar fi vârsta, greutatea și obiectivul dorit, utilizatorii pot obține în doar câteva secunde un meniu detaliat pentru o săptămână întreagă, incluzând mic dejun, prânz, cină și gustări, alături de un program de antrenament. Reporterul Observator, Diana Severin, a demonstrat cât de rapid poate fi generat un astfel de plan, subliniind atractivitatea acestei tehnologii pentru publicul larg.
Cu toate acestea, medicii și specialiștii în nutriție și sport din România avertizează asupra riscurilor semnificative asociate cu adoptarea fără discernământ a acestor recomandări generate de AI. Teodora Buturoagă, nutriționist, a declarat că „inteligența artificială nu ține cont de istoricul medical, medicamente, de intoleranțe alimentare, de modul de viață al fiecăruia. Și atunci poți să ajungi să mănânci fie prea puțin, fie prea mult, dezechilibrat”. Această lipsă de personalizare profundă poate avea consecințe grave asupra sănătății pe termen lung, inclusiv deficiențe nutriționale sau agravarea unor afecțiuni preexistente. Conform unui studiu publicat în 2023 de Journal of Medical Internet Research, deși AI poate oferi informații generale despre dietă, acuratețea și siguranța recomandărilor personalizate rămân o preocupare majoră, mai ales în absența datelor medicale complete ale utilizatorului.
Pe lângă aspectele nutriționale, planurile de antrenament generate de AI prezintă, de asemenea, riscuri considerabile. Elena Pariș, antrenor, explică faptul că un program standardizat „nu poate înlocui personalizarea pentru fiecare în parte și pentru asta ai nevoie să lucrezi cu un om care îți vede nevoile”. Un program neadaptat nivelului de pregătire fizică, istoricului de accidentări sau condițiilor specifice ale unei persoane poate duce la suprasolicitare, accidentări grave sau chiar la descurajare și abandon. Institutul Național de Statistică (INS) a raportat în 2022 că peste 30% dintre români cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani se confruntă cu cel puțin o afecțiune cronică, ceea ce subliniază necesitatea unei abordări medicale și personalizate în ceea ce privește activitatea fizică.
Deși există avertismente, mulți români folosesc deja inteligența artificială ca sursă de inspirație. O femeie a declarat reporterilor că a încercat să folosească AI pentru exerciții și dietă și a reușit să slăbească „destul de mult”. Pe de altă parte, o altă utilizatoare a fost mai sceptică, afirmând că „atunci când e vorba de sănătate ar trebui să apelezi la un nutriționist. ChatGPT-ul dă de foarte multe ori rateuri”. Această polarizare a opiniilor reflectă atât potențialul, cât și limitările percepute ale tehnologiei. În context european, directiva UE 2019/1020 privind supravegherea pieței produselor ar putea fi extinsă în viitor pentru a include și serviciile bazate pe AI care afectează sănătatea, impunând standarde mai stricte de siguranță și acuratețe.
Experții medicali din România, inclusiv reprezentanți ai Colegiului Medicilor din România, subliniază că deciziile legate de alimentație și activitate fizică ar trebui luate întotdeauna în colaborare cu un medic sau un specialist acreditat, mai ales în prezența unor probleme de sănătate preexistente sau a unor obiective semnificative de pierdere în greutate. O recomandare generală din partea Ministerului Sănătății, emisă în 2021, a fost ca orice dietă restrictivă sau program intens de exerciții să fie supervizat de personal medical calificat. Ignorarea acestor sfaturi poate duce la complicații grave, de la tulburări metabolice la afecțiuni cardiovasculare exacerbate.
De ce contează
Integrarea AI în domenii sensibile precum sănătatea și nutriția are implicații majore pentru publicul larg. Deși accesibilitatea și rapiditatea oferite de ChatGPT sunt atrăgătoare, riscurile asociate cu lipsa de personalizare și expertiză medicală pot compromite sănătatea utilizatorilor. Este crucial ca cetățenii să înțeleagă că inteligența artificială poate fi un instrument util pentru inspirație, dar nu poate înlocui diagnosticul, sfatul și monitorizarea unui specialist uman, care poate lua în considerare complexitatea unică a fiecărui individ, inclusiv istoricul medical și stilul de viață, pentru a oferi recomandări sigure și eficiente. Această distincție este vitală pentru a preveni potențiale daune și pentru a promova o abordare responsabilă a sănătății.
Pe viitor, este de așteptat ca reglementările privind utilizarea AI în sănătate să devină mai stricte, atât la nivel național, cât și european. Dezvoltatorii de AI ar putea fi obligați să integreze clauze de avertizare mai clare și să colaboreze cu experți medicali pentru a valida algoritmii de recomandare. De asemenea, ar putea apărea platforme AI certificate, care să respecte protocoale medicale stricte și să necesite introducerea unor date medicale detaliate, sub supraveghere. Până atunci, responsabilitatea individuală rămâne esențială, iar educația publicului cu privire la limitările AI în domeniul medical este vitală pentru a evita consecințele negative asupra sănătății.
Un dialog continuu între dezvoltatorii de tehnologie, profesioniștii din sănătate și factorii de decizie politică este necesar pentru a naviga etic și sigur prin această nouă eră digitală.