Viorel Pașca, sub control judiciar: Detalii despre ancheta DIICOT

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Viorel Pașca, liderul Asociației "Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă", a acordat un interviu după plasarea sub control judiciar în dosarul DIICOT privind traficul de persoane și exploatarea vulnerabililor. El a negat acuzațiile privind sumele uriașe de bani și cardurile găsite, în timp ce procurorii au pus sub sechestru conturile asociației, determinându-l să ceară donatorilor să nu mai trimită bani.

EN

Brief

Viorel Pașca, leader of the "Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă" Association, gave an interview after being placed under judicial control in a DIICOT case involving human trafficking and exploitation of vulnerable people. He denied accusations regarding large sums of money and cards found, while prosecutors seized the association's accounts, prompting him to ask donors to stop sending money.

Viorel Pașca, sub control judiciar: Detalii despre ancheta DIICOT
Sursa foto: psnews.ro

Noi dezvăluiri și mărturii în dosarul 'azilelor groazei'

Viorel Pașca, liderul Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”, a oferit vineri, 4 iulie 2026, primul său interviu de acasă pentru Antena 3 CNN, după ce a fost plasat sub control judiciar în cadrul unei anchete DIICOT. Interviul a avut loc chiar în momentul în care polițiștii au sosit la domiciliul său pentru a-i aduce la cunoștință detaliile procedurii de control judiciar, o experiență pe care Pașca a descris-o ca fiind "prima" de acest gen pentru el.

Pașca este audiat în dosarul privind constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și exploatarea persoanelor vulnerabile, un caz care a zguduit opinia publică românească, fiind etichetat de presă drept unul dintre cele mai grave scandaluri legate de "azilele groazei". Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au pus sub sechestru conturile asociației conduse de Pașca, fapt ce l-a determinat pe acesta să transmită un mesaj public donatorilor, rugându-i să nu mai trimită bani, conform informațiilor citate de Mediafax.

În timpul interviului, reporterul Antena 3 CNN l-a confruntat pe Viorel Pașca cu acuzațiile privind descoperirea a peste 200 de carduri, acte de identitate și sume uriașe de bani într-un seif. Pașca a negat implicit aceste acuzații, conducând reporterul către ceea ce a pretins a fi seiful său. "Uitați seiful, domnule. O să îl vadă toată țara și o să îl fure", a declarat el, într-o tentativă de a minimaliza amploarea descoperirilor. El a arătat, de asemenea, condițiile de locuit, afirmând că el și "bolnavii" stau într-o curte comună, iar "acolo locuiesc bolnavii", făcând referire la acuzațiile de "nesupraveghere" a acestora. Frecvența prezentării la poliție pentru semnarea controlului judiciar este estimată de Pașca la "vreo două ori pe săptămână", deși a recunoscut că nu știe cu exactitate, fiind o procedură nouă pentru el.

Acest caz nu este izolat în peisajul social românesc. Scandalul "azilelor groazei" a scos la iveală deficiențe sistemice în supravegherea și reglementarea centrelor de îngrijire pentru persoane vârstnice și cu dizabilități. Începând cu anul 2023, o serie de investigații jurnalistice și descinderi ale autorităților au relevat condiții inumane, abuzuri și deturnări de fonduri în numeroase astfel de instituții. Potrivit unui raport al Inspecției Sociale din 2023, peste 30% dintre centrele verificate prezentau nereguli grave, iar în unele cazuri, licențele de funcționare fuseseră obținute fraudulos. Aceste cifre subliniază o criză profundă de etică și responsabilitate la nivel instituțional și privat.

Comparativ cu media europeană, România se confruntă cu o lipsă cronică de personal calificat în asistența socială și o subfinanțare a sistemului. Datele Eurostat din 2022 indicau că România aloca un procent semnificativ mai mic din PIB pentru servicii sociale decât media UE (aproximativ 1,5% față de 2,5-3%), ceea ce se traduce prin servicii precare și vulnerabilitate crescută a beneficiarilor. Cazul lui Viorel Pașca și al asociației sale, indiferent de verdictul final, este simptomatic pentru o problemă mai largă de control și reglementare, unde bunăvoința unor donatori este adesea exploatată în scopuri ilicite. Criticii, precum asociațiile pentru drepturile omului, susțin că legislația actuală, deși existentă, nu este aplicată riguros, iar controalele sunt superficiale, permițând proliferarea unor astfel de practici.

De ce contează

Acest caz are implicații profunde pentru societatea românească. El subliniază nu doar vulnerabilitatea persoanelor aflate în îngrijire, ci și eșecul instituțiilor de a le proteja eficient. Dezvăluirile din dosarul DIICOT, indiferent de rezultatul final al procesului, ar trebui să servească drept un catalizator pentru reforme legislative și administrative. Transparența în gestionarea fondurilor destinate persoanelor vulnerabile și o supraveghere mult mai strictă a centrelor de îngrijire sunt esențiale pentru a restabili încrederea publicului și pentru a asigura un tratament demn pentru toți cetățenii, conform standardelor europene.

Ancheta DIICOT continuă, iar Viorel Pașca va rămâne sub control judiciar, fiind nevoit să se prezinte periodic la poliție. Rămâne de văzut ce alte dovezi vor fi aduse la lumină și cum se va poziționa instanța în fața acuzațiilor grave. Este probabil ca acest caz să genereze o dezbatere publică extinsă privind responsabilitatea socială, etica în asistența socială și necesitatea unor mecanisme de control mult mai eficiente.

De asemenea, se impune o analiză a modului în care donațiile publice sunt gestionate de asociații, pentru a preveni viitoare abuzuri și a asigura că banii ajung cu adevărat la cei nevoiași.