Reforme constituționale majore în Ungaria
Premierul ungar Peter Magyar a depus sâmbătă, 4 iulie 2026, în Parlament un proiect amplu de modificare a Constituției, care include limitarea la 12 ani a mandatelor deputaților, consolidarea independenței justiției și restructurarea unor instituții-cheie create în perioada guvernării lui Viktor Orbán. Inițiativa face parte dintr-o serie de reforme constituționale și instituționale promovate de Magyar după preluarea mandatului, având ca scop modernizarea statului și combaterea corupției, potrivit anunțului făcut de liderul de la Budapesta pe rețelele de socializare și relatat de Agerpres.
Proiectul, care cuprinde 12 amendamente la Legea Fundamentală, prevede una dintre cele mai semnificative schimbări introducerea unei limite de 12 ani, echivalentul a trei mandate, pentru deputații din Parlamentul Ungariei. Această măsură, deși nu a fost inclusă inițial în manifestul electoral al partidului Tisza, a primit un sprijin considerabil, zeci de mii de cetățeni trimițând comentarii și sugestii online, conform Digi24. Este important de menționat că aceste noi limite de mandate pentru parlamentari vor intra în vigoare după viitoarele alegeri legislative din 2030, ceea ce înseamnă că actuala legislatură nu va fi afectată, o clarificare esențială oferită de Magyar însuși.
O altă prevedere centrală a proiectului este consolidarea atribuțiilor Curții Constituționale și introducerea unei limite de vârstă de 70 de ani pentru judecătorii acestei instituții. De asemenea, se propun măsuri pentru întărirea independenței sistemului judiciar, permițând revocarea președinților Curții Supreme și ai Oficiului Național al Magistraturii la inițiativa judecătorilor, în condițiile stabilite de lege. Aceste modificări vizează întinerirea și depolitizarea sistemului juridic, despre care criticii susțin că a fost populat cu loialiști ai fostului premier Viktor Orbán, așa cum subliniază surse citate de HotNews.
Proiectul mai propune înființarea unui Oficiu Național pentru Recuperarea și Protejarea Patrimoniului, o instituție dedicată protejării și recuperării bunurilor statului. În plus, sunt incluse măsuri pentru consolidarea protecției banilor publici și eliminarea dreptului de veto al Consiliului Bugetar. Această ultimă modificare, potrivit analiștilor, ar schimba echilibrul instituțional în procesul de adoptare a politicilor fiscale, oferind o mai mare flexibilitate guvernului în gestionarea bugetului public, dar și o responsabilitate sporită.
Printre celelalte modificări se numără reducerea numărului de legi organice, revenirea la denumirea tradițională de „comitate” pentru unitățile administrativ-teritoriale și revizuirea statutului constituțional al autorităților independente de reglementare. De asemenea, proiectul prevede desființarea Gărzii Parlamentare și integrarea atribuțiilor acesteia într-un sistem unitar de ordine publică. Un aspect notabil, semnalat de Agerpres, este că pachetul constituțional ar putea furniza temeiuri pentru înlăturarea din funcție a președintelui Tamas Sulyok, care a fost numit în timpul mandatului lui Orbán, sugerând o amplă reorganizare a structurilor de putere.
Aceste propuneri vin în continuarea reformelor inițiate de Peter Magyar. La mijlocul lunii iunie, partidul său, Tisza, care deține o majoritate de două treimi în parlament, a aprobat un amendament constituțional care limitează mandatul prim-ministrului la două mandate de patru ani. Această modificare îl împiedică pe fostul prim-ministru Viktor Orbán, care a pierdut alegerile în aprilie, să revină în funcție, având în vedere că a servit deja două mandate (1998-2002 și 2010-2026). Conform noilor reguli, chiar și Magyar însuși va fi limitat la o singură realegere, demonstrând o angajare fermă față de principiul limitării puterii.
De ce contează
Acest pachet de reforme constituționale propus de Peter Magyar marchează o schimbare fundamentală în peisajul politic ungar, având implicații profunde asupra democrației și statului de drept. Limitarea mandatelor parlamentarilor și a prim-ministrului vizează prevenirea acumulării excesive de putere și încurajarea unei reînnoiri constante a clasei politice. Consolidarea independenței justiției și a mecanismelor de protejare a banilor publici sunt esențiale pentru combaterea corupției și creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. Aceste măsuri ar putea servi drept model pentru alte țări din Europa Centrală și de Est care se confruntă cu provocări similare legate de guvernare și transparență.
Următorii pași includ dezbaterea și votul proiectului în Parlamentul ungar, proces care ar putea avea loc în săptămânile următoare, având în vedere majoritatea confortabilă a partidului Tisza. Implementarea acestor modificări va necesita o adaptare legislativă și instituțională semnificativă. Rămâne de văzut cum vor fi percepute aceste reforme de către Comisia Europeană și de organismele internaționale, mai ales în contextul preocupărilor anterioare privind statul de drept în Ungaria.
De asemenea, impactul pe termen lung asupra stabilității politice și economice a țării va fi un subiect de monitorizat cu atenție, în special în perspectiva alegerilor din 2030, când noile reguli privind mandatele parlamentarilor vor intra în vigoare.