Fraudă telefonică prin pretinse recuperări de TVA
Un bărbat în vârstă de 33 de ani din municipiul Roman, județul Neamț, a fost victima unei înșelăciuni telefonice, pierzând aproape 32.000 de lei după ce a fost convins să efectueze un transfer bancar sub pretextul recuperării unei sume reprezentând TVA restant. Incidentul a avut loc vineri, 3 iulie 2026, iar cazul a fost semnalat Poliției Municipiului Roman, potrivit unui comunicat al Inspectoratului de Poliție Județean Neamț (IPJ Neamț). Polițiștii au deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și au solicitat blocarea sumei de bani, conform Mediafax.
Escrocul, care s-a prezentat drept lucrător al ANAF, l-a apelat telefonic pe bărbat și i-a comunicat că firma sa are de recuperat o sumă de 4.120 de lei, reprezentând TVA restant. Sub această justificare, păgubitul a fost determinat să transfere suma de 31.950 de lei din contul bancar al societății pe care o administrează într-un alt cont, indicat de presupusul angajat ANAF. Această tactică, cunoscută sub denumirea de „metoda ANAF”, exploatează încrederea cetățenilor în instituțiile statului și teama de a pierde anumite beneficii fiscale sau de a fi sancționați.
Fenomenul înșelăciunilor online și telefonice a cunoscut o creștere semnificativă în România în ultimii ani. Potrivit datelor publicate de Poliția Română, numărul sesizărilor privind fraudele informatice și prin mijloace de comunicare la distanță a crescut cu aproximativ 25% în 2023 comparativ cu anul precedent. Un studiu al Europol din 2022 arată că fraudele de tip „phishing” și „vishing” (phishing vocal) sunt printre cele mai răspândite metode folosite de infractori la nivel european, vizând atât persoane fizice, cât și juridice. În contextul românesc, instituții precum ANAF, bănci sau chiar companii de utilități sunt frecvent imitate de infractori pentru a obține date confidențiale sau a convinge victimele să efectueze transferuri de bani.
Specialiștii în securitate cibernetică de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează constant asupra sofisticării crescânde a acestor atacuri. „Infractorii își adaptează rapid metodele, folosind informații publice pentru a personaliza mesajele și a le face cât mai credibile. Ei mizează pe presiune psihologică și pe urgența percepută a situației pentru a determina victimele să acționeze fără a verifica informațiile,” a declarat un reprezentant al DNSC în cadrul unei conferințe recente pe tema securității cibernetice din 2025. Deși sumele individuale pot varia, impactul total la nivel național este considerabil, estimându-se pierderi de zeci de milioane de euro anual prin astfel de fraude.
Autoritățile, inclusiv IPJ Neamț, reiterează recomandările esențiale pentru prevenirea unor astfel de situații. Cetățenii sunt sfătuiți să nu efectueze niciodată transferuri de bani în urma unor apeluri telefonice nesolicitate, chiar dacă persoana care sună susține că reprezintă o instituție publică sau o bancă. Este crucial de reținut că ANAF și alte instituții publice din România nu solicită transferuri bancare pentru recuperarea unor sume de bani, rambursări de TVA sau alte operațiuni similare prin telefon sau e-mail. Comunicarea oficială se face prin scrisori recomandate, prin Spațiul Privat Virtual (SPV) sau prin prezentarea personală la sediul instituției.
De asemenea, polițiștii atrag atenția asupra importanței de a nu comunica niciodată date bancare, parole, coduri de autentificare sau coduri primite prin SMS unor persoane necunoscute. În cazul oricărei suspiciuni de fraudă, convorbirea trebuie întreruptă imediat, iar banca și cea mai apropiată unitate de poliție trebuie contactate de urgență. O verificare independentă a informațiilor (prin apelarea directă a instituției respective la numere de telefon oficiale, nu la cele furnizate de presupusul escroc) este întotdeauna recomandată înainte de a întreprinde orice acțiune care implică tranzacții financiare sau divulgarea de date personale.
Un aspect adesea neglijat este educația financiară și digitală. Comparativ cu țări din Uniunea Europeană precum Suedia sau Olanda, unde programele de conștientizare sunt implementate la scară largă încă din școli, România încă înregistrează deficiențe. Potrivit unui raport al Băncii Naționale a României (BNR) din 2024, nivelul de educație financiară al populației este sub media europeană, ceea ce îi face pe cetățeni mai vulnerabili în fața schemelor de înșelăciune. Incidentul din Roman subliniază necesitatea unor campanii continue de informare și prevenire, pentru a proteja atât indivizii, cât și mediul de afaceri, de pierderi financiare semnificative.
Autoritățile subliniază că, deși există eforturi constante de combatere a criminalității informatice, vigilența cetățenilor rămâne prima linie de apărare. Colaborarea dintre instituțiile bancare, autoritățile judiciare și public este esențială pentru a identifica și neutraliza rețelele de infractori. Blocarea rapidă a conturilor bancare în care au fost transferați banii, așa cum s-a solicitat și în cazul de față, este un pas crucial în încercarea de recuperare a prejudiciului, deși succesul nu este garantat în toate situațiile.
De ce contează
Acest incident subliniază vulnerabilitatea continuă a cetățenilor și a mediului de afaceri din România în fața fraudelor telefonice sofisticate. Pierderea unei sume considerabile de bani de către un patron local afectează nu doar individul, ci poate avea un impact negativ asupra stabilității financiare a unei mici afaceri. Cazul reconfirmă necesitatea stringentă a unei educații digitale și financiare mai robuste la nivel național și a unei conștientizări sporite a metodelor folosite de infractori, pentru a preveni viitoare pierderi și a proteja economia locală de efectele criminalității informatice.
Concluzie: Cazul bărbatului din Roman, înșelat prin pretinsa recuperare de TVA de la ANAF, este încă un semnal de alarmă pentru publicul larg și pentru instituțiile statului. În timp ce poliția investighează și încearcă recuperarea sumei, accentul cade pe prevenție și pe informarea corectă a cetățenilor. Este de așteptat ca autoritățile să intensifice campaniile de conștientizare, mai ales în contextul digitalizării crescânde a serviciilor publice.
Rămâne de văzut dacă eforturile de blocare a sumei vor avea succes și dacă infractorii din spatele acestei scheme vor fi identificați și trași la răspundere, elemente cruciale pentru descurajarea unor viitoare tentative de fraudă de acest tip.