Lituania vrea arme nucleare pe teritoriul său, după modelul Finlandei

Lituania, o țară baltică membră NATO și UE, vecină cu Rusia și Belarus, a inițiat demersuri legislative pentru a permite desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul său, în scopul consolidării descurajării împotriva Moscovei. Anunțul a fost făcut de președintele lituanian Gitanas Nauseda, vineri, 4 iulie 2026, la Berlin, în cadrul unei conferințe de presă alături de alți lideri baltici și de cancelarul german Friedrich Merz, cu doar câteva zile înainte de summitul NATO. Această inițiativă marchează o schimbare semnificativă în politica de securitate a țării, aliniindu-se unei tendințe regionale de reevaluare a strategiei de apărare în fața agresiunii rusești.

Președintele Nauseda a subliniat că "obiectivul țării mele este de a utiliza toate oportunitățile de descurajare nucleară și dorim să facem parte integrantă din această descurajare nucleară". El a adăugat că, în urmă cu câteva zile, a propus un amendament constituțional pentru a elimina restricția existentă privind posibila desfășurare a armelor nucleare în Lituania. Acest demers legislativ a fost formalizat rapid; vineri, un grup de 50 de parlamentari lituanieni a depus oficial un proiect de amendament constituțional în acest sens, inițiind procedura de vot. Pentru ca modificarea Constituției lituaniene să fie aprobată, este necesară o majoritate de două treimi (94 din 141 de deputați), votată în două rânduri, cu un interval de cel puțin trei luni între voturi.

Decizia Lituaniei vine la doar trei săptămâni după ce Parlamentul Finlandei a votat, de asemenea, ridicarea interdicției totale asupra desfășurării de arme nucleare pe teritoriul său. Finlanda, care a renunțat la neutralitatea sa istorică și a aderat la NATO în 2023, a adoptat o nouă lege ce autorizează introducerea, transportul, furnizarea sau deținerea de arme nucleare în circumstanțe excepționale legate de apărarea militară, în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Ambele țări, Finlanda și Lituania, se învecinează direct cu Rusia, iar acțiunile lor reflectă o preocupare crescândă pentru securitatea regională, mai ales după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022.

Contextul regional arată o diferențiere în abordarea statelor baltice și a Poloniei. Dacă până acum țările baltice au fost mai prudente în privința proiectelor nucleare bilaterale, considerând garanțiile incluse în Tratatul Atlanticului de Nord ca fiind suficiente, inițiativa Lituaniei marchează o schimbare de paradigmă. În contrast, Polonia s-a arătat constant cea mai hotărâtă dintre țările din nord-estul european ale NATO să adere la programul american de "nuclear sharing", care presupune desfășurarea de arme nucleare în anumite țări aliate, precum și la proiectul de "descurajare avansată" propus de președintele francez Emmanuel Macron. Această diferență de abordare subliniază complexitatea strategiilor de descurajare în regiune și dorința fiecărui stat de a-și maximiza securitatea individuală și colectivă.

Lituania a făcut din securitate și apărare o prioritate absolută după invazia Ucrainei. Vilnius se numără printre țările NATO care cheltuiesc cel mai mult pentru apărare în termeni relativi, alocând în acest an peste 5% din PIB-ul său, o cifră semnificativ mai mare decât ținta NATO de 2%. Această investiție masivă este completată de găzduirea unui grup tactic multinațional al NATO și de planurile Germaniei de a desfășura o brigadă permanentă de până la 5.000 de soldați pe teritoriul lituanian, consolidând prezența militară a Alianței în regiune. Prezența acestor forțe convenționale, alături de o potențială descurajare nucleară, ar crea un scut robust împotriva oricărei agresiuni.

Desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul unor state non-nucleare, în cadrul programului de "nuclear sharing" al NATO, este o practică existentă de decenii. State precum Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos și Turcia găzduiesc deja arme nucleare americane. Prin aderarea la acest program, Lituania ar urma un model deja stabilit, dar ar extinde semnificativ raza de acțiune a descurajării nucleare a NATO mai aproape de granițele Rusiei. Acest lucru ar putea fi perceput de Moscova ca o escaladare, deși din perspectiva NATO, este o măsură defensivă menită să restabilească echilibrul de putere și să descurajeze potențiale acțiuni agresive.

De ce contează

Decizia Lituaniei de a permite desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul său are implicații profunde pentru securitatea europeană și relațiile internaționale. Aceasta consolidează flancul estic al NATO, trimițând un mesaj clar Rusiei cu privire la angajamentul Alianței de a-și apăra membrii. Pentru cetățenii lituanieni, măsura ar putea oferi o senzație sporită de siguranță într-o regiune tensionată, dar ar putea aduce și o anumită anxietate legată de prezența armelor nucleare. Pe termen lung, o astfel de decizie ar putea influența și alte state din regiune să își reevalueze poziția față de descurajarea nucleară, modificând echilibrul strategic pe continent.

Următorii pași implică un proces legislativ complex și negocieri detaliate cu partenerii NATO. Votul parlamentarilor lituanieni, care necesită o majoritate calificată și două etape, va fi crucial. Ulterior, dacă amendamentul constituțional este adoptat, Lituania va trebui să inițieze discuții formale cu Statele Unite și cu NATO pentru a stabili termenii și condițiile specifice ale unei posibile desfășurări de arme nucleare. Reacția Rusiei la aceste demersuri va fi, de asemenea, un factor important de monitorizat, având potențialul de a influența dinamica geopolitică regională.

Summitul NATO ce urmează va fi, probabil, un prilej pentru discuții preliminare pe această temă sensibilă, iar deciziile luate acolo ar putea trasa direcția viitoare a strategiei de descurajare a Alianței în Europa de Est.