Schimbare constituțională majoră în fața deteriorării situației geopolitice
Lituania, stat membru NATO, intenționează să elimine interdicția constituțională privind armele nucleare și bazele militare străine pe teritoriul său, o decizie la care s-a ajuns prin consens între partidele parlamentare, a anunțat președintele Gitanas Nausėda. Această inițiativă, care necesită o majoritate de două treimi în Parlament prin două voturi separate, reflectă o reevaluare profundă a securității regionale în contextul agresiunii rusești, potrivit Reuters și CNBC. Președintele Nausėda a declarat joi, după întâlnirea cu liderii partidelor, că „situația geopolitică se înrăutățește” și că „Constituția noastră a fost redactată într-o perioadă în care circumstanțele geopolitice erau complet diferite.”
Modificarea vizează eliminarea unor interdicții instituite acum mai bine de trei decenii, după ce Lituania și-a recâștigat independența față de Uniunea Sovietică. Articolul 137 din Constituția Lituaniei interzicea explicit desfășurarea armelor de distrugere în masă și înființarea de baze militare străine. Juozas Olekas, președintele Parlamentului Lituaniei, a subliniat că, la 35 de ani distanță, situația este diferită, iar ca membri NATO, țara are dreptul și datoria de a fi membri pe deplin și egali ai Alianței, iar principalul mijloc de descurajare este cel nuclear. Linas Kojala, directorul Centrului pentru Studii Geopolitice și de Securitate din Vilnius, a declarat pentru Reuters că interdicția constituțională a Lituaniei este probabil cea mai strictă dintre statele membre NATO și că există un consens larg că „o astfel de restricție nu mai corespunde actualei situații geopolitice, în care armele nucleare ale aliaților reprezintă un element esențial al descurajării.”
Această decizie a Lituaniei vine la patru luni după o mișcare similară a Finlandei, un alt aliat NATO cu graniță terestră cu Rusia, care a anunțat, în urma aderării sale la NATO în 2023, intenția de a elimina o interdicție legală veche de decenii privind armele nucleare. Atât Finlanda, cât și Lituania, își ajustează politicile de apărare ca răspuns la războiul din Ucraina și la deteriorarea relațiilor cu Rusia. Lituania, care se învecinează cu exclava rusă Kaliningrad și cu Belarus, aliat al Moscovei, și-a triplat cheltuielile pentru apărare începând cu invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Țara își modernizează forțele armate, își fortifică granițele și construiește infrastructura necesară pentru brigada germană pregătită de luptă, care va fi staționată permanent în Lituania începând din 2027, pentru a descuraja o eventuală agresiune rusă.
Președintele Nausėda a clarificat că, deși nu există planuri imediate de depozitare a armelor nucleare în Lituania, eliminarea acestei prevederi constituționale ar oferi țării flexibilitatea de a acționa în cazul unei schimbări a situației de securitate. El a reiterat angajamentul Lituaniei față de Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP). Această abordare proactivă este un răspuns direct la acțiunile Rusiei, inclusiv atacul de scară largă cu rachete și drone împotriva Ucrainei de joi, care a vizat complexe militare, de combustibil și energie din Kiev și alte regiuni, provocând cel puțin 13 decese în capitala Ucrainei, potrivit primarului Vitali Klitschko. Ca reacție, Finlanda a impus o „zonă de restricție a aviației” în estul Golfului țării, iar Polonia a trimis avioane de vânătoare ca măsură preventivă.
Din punct de vedere istoric, Lituania a găzduit arme nucleare în perioada sovietică. În anii 1960, în plin Război Rece, URSS a construit la Plokštinė, în vestul Lituaniei, prima sa bază subterană pentru rachete nucleare, echipată cu rachete balistice R-12 Dvina (SS-4 Sandal) cu focoase termonucleare. Această bază, una dintre primele instalații subterane sovietice de acest tip și singura din Lituania, a fost abandonată în 1979, după ce sateliții americani au identificat-o în 1978. După proclamarea independenței, Lituania a aderat la TNP și a inclus interdicția armelor de distrugere în masă în Constituția sa. Acum, Muzeul Războiului Rece funcționează pe locul fostei baze militare de la Plokštinė, amintind de o perioadă de tensiuni geopolitice intense.
Discuțiile privind noi desfășurări nucleare în Europa au fost raportate și de Financial Times luna trecută, citând surse anonime, care indicau că SUA discută despre asigurarea unor noi desfășurări nucleare. Țări de pe flancul estic al NATO, precum Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, ar fi interesate să găzduiască potențial baze pentru aeronave americane dual-capabile (DCA), capabile să lanseze lovituri nucleare. Liderii NATO urmează să se întâlnească la Ankara, Turcia, în perioada 7-8 iulie 2026, pentru a discuta securitatea regională și a stabili o foaie de parcurs pentru atingerea obiectivelor cheie ale alianței, context în care decizia Lituaniei va fi, fără îndoială, un subiect important.
De ce contează
Această inițiativă a Lituaniei are implicații semnificative pentru securitatea europeană și pentru rolul NATO în regiune. Eliminarea interdicției constituționale permite Lituaniei o mai mare flexibilitate în politica sa de apărare, aliniindu-se mai bine la strategia de descurajare nucleară a NATO. Este un semnal puternic către Rusia că statele baltice, sprijinite de Alianță, sunt pregătite să ia măsuri decisive pentru a-și asigura apărarea. Pentru cetățenii români, acest lucru subliniază importanța solidarității în cadrul NATO și necesitatea adaptării continue la un peisaj geopolitic volatil, în care amenințările la adresa securității colective sunt tot mai prezente.
În concluzie, decizia Lituaniei de a elimina interdicția constituțională privind armele nucleare și bazele militare străine marchează o schimbare fundamentală în abordarea sa față de securitate, determinată de deteriorarea mediului geopolitic și de agresiunea Rusiei. Deși nu există planuri imediate de depozitare a armelor nucleare, această măsură oferă Lituaniei opțiuni strategice pe termen lung și consolidează capacitatea de descurajare a NATO pe flancul estic. Rămâne de văzut cum va evolua procesul parlamentar și ce impact concret va avea această modificare asupra cooperării militare în cadrul Alianței, în special în contextul summitului NATO de la Ankara.
Cert este că statele baltice, alături de Finlanda, își redefinesc poziția în fața unei amenințări percepute ca fiind tot mai acute, cu posibile repercusiuni asupra arhitecturii de securitate a întregului continent.