Economistul denunță populismul și slăbiciunile investigației
Profesorul de economie Cristian Păun de la Academia de Studii Economice (ASE) a criticat vehement, joi, 2 iulie 2026, dosarul întocmit de Consiliul Concurenței privind piața interbancară, afirmând că instituția „amendează o piață și are în spate un dosar extrem de slab”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri dedicate relației dintre ROBOR și politica monetară, potrivit Agerpres. Păun a încadrat investigația într-un context mai amplu, pe care l-a definit drept populism, avertizând că acest fenomen a „infestat instituții-cheie ale statului român”.
„Populismul este această situație în care niște politicieni extrag din pălărie o categorie și o contrapun poporului. Poporul este suveran, este atotștiutor, este bun, iar categoria aceea este ticăloasă”, a explicat Păun, citat de Agerpres. El a adăugat că în România se asistă la un „război fundamentat pe această teză a populismului”, care vizează frecvent bănci, multinaționale, retaileri și alte categorii, aduse în „piața publică și luate la bâte”. În opinia profesorului ASE, acțiunile Consiliului Concurenței sunt doar o manifestare a acestui fenomen, similar cu amenzile aplicate anterior de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) pentru formula ratelor constante în rambursarea creditelor.
Critica principală a lui Păun vizează argumentele din dosarul Consiliului Concurenței. Acesta a menționat două acuze fundamentale împotriva băncilor, pe care le consideră „foarte slabe”, și alte două împotriva Băncii Naționale a României (BNR), pe care autoritatea de concurență „nu o poate aresta, nu o poate amenda și de care se teme”. Profesorul a subliniat că BNR ar trebui să intervină mai puternic, deoarece cel puțin două sau trei dintre acuzații vizează direct Banca Națională, iar una, mai indirect, băncile comerciale.
Unul dintre punctele cheie ale acuzației Consiliului Concurenței se referă la schimbul de informații între bănci. Păun a argumentat că aceste informații, transmise prin e-mailuri care postau rapoarte publice despre inflație, dobândă și creștere economică, sunt de fapt date publice, ușor accesibile oricui. „Orice carte de economie îți spune că, cu cât piața este mai informată, cu atât ea este mai eficientă și prețul este mai de piață”, a explicat el, adăugând că aceste informații erau „la un clic distanță, pe Google”. Profesorul a verificat personal toate e-mailurile și rapoartele citate în dosar, confirmând caracterul lor public.
Al doilea element de acuză, considerat de Păun „și mai tâmpit”, se referă la modul de funcționare a pieței interbancare. Consiliul Concurenței ar sancționa practica băncilor de a-și cota nevoile de lichiditate fără a-și dezvălui poziția exactă de cumpărător sau vânzător, dar oferind prețuri pentru ambele variante, scadența și suma. „Așa funcționează o piață”, a explicat Păun, comparând procesul cu o licitație unde toți participanții își comunică condițiile. El a susținut că, pentru o piață eficientă, operatorii trebuie să își facă publice cotațiile și nevoile, pentru a genera oferte din partea tuturor.
În contextul european, reglementările privind concurența pe piețele financiare sunt stricte, dar adesea se pune accent pe transparență, fără a penaliza schimbul de informații publice. De exemplu, Directiva MiFID II (Markets in Financial Instruments Directive) din 2018, care a fost transpusă și în legislația românească, urmărește tocmai creșterea transparenței piețelor financiare. Contrastul dintre abordarea Consiliului Concurenței și principiile economice fundamentale, precum și reglementările europene, ridică semne de întrebare asupra solidității juridice a dosarului.
Un studiu din 2023 al Băncii Centrale Europene (BCE) privind piețele interbancare din zona euro a arătat că un grad ridicat de informare și comunicare între participanți contribuie la stabilitatea și eficiența pieței, reducând riscurile sistemice. În România, piața ROBOR, care stă la baza multor credite, a fost subiectul unor controverse intense, în special în perioadele de creștere a dobânzilor, culminând cu introducerea IRCC în 2019 ca alternativă. Această presiune publică și politică a creat un teren fertil pentru acțiuni populiste, așa cum a descris Păun.
Profesorul Păun și-a exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care instanțele din România ar putea judeca speța, având în vedere „nivelul scăzut al justiției”. El a concluzionat că „războiul s-a pierdut în momentul în care BNR nu a pus piciorul în prag și nu a spus următorul lucru: interbancarul nu are cum să intre sub incidența politicii în domeniul concurenței”. Păun a reiterat că protecția consumatorului de servicii bancare „nu trebuie făcută ca protecția consumatorului de pufuleți”, sugerând necesitatea unei abordări mai nuanțate și mai puțin populiste din partea autorităților.
De ce contează
Acest caz este crucial pentru stabilitatea și credibilitatea pieței financiare românești. O decizie nefavorabilă băncilor, bazată pe un dosar considerat slab de experți, ar putea crea un precedent periculos, afectând încrederea investitorilor și funcționarea normală a piețelor. Implicațiile se extind dincolo de sectorul bancar, semnalând o vulnerabilitate a instituțiilor statului în fața presiunilor populiste. Transparența și eficiența pieței interbancare sunt esențiale pentru costul creditării și, implicit, pentru economia reală, inclusiv pentru consumatori și mediul de afaceri.
În absența unei intervenții ferme din partea Băncii Naționale sau a unei reevaluări a acuzațiilor de către Consiliul Concurenței, dosarul riscă să genereze o lungă serie de litigii. Rezultatul final al acestor procese va avea un impact semnificativ asupra cadrului de reglementare și supraveghere, putând redefini limitele de acțiune ale autorităților de concurență pe piețele financiare. Rămâne de văzut dacă instanțele vor prioritiza argumentele economice și juridice solide sau vor ceda presiunii populiste, așa cum anticipează profesorul Păun.
Evoluțiile viitoare vor fi un barometru al maturității instituționale și al respectării principiilor economiei de piață în România.