România susține un proiect strategic pentru organizație
Dacian Cioloș, consilier prezidențial și fost prim-ministru al României, a prezentat oficial, pe 30 iunie 2026, în cadrul Conferinței Ministeriale a Francofoniei, viziunea sa strategică pentru viitorul Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), sintetizată în manifestul „Reunim pentru a construi – O viziune pentru Francofonie 2030”. Acest document, transmis pe canale diplomatice tuturor statelor membre cu drepturi depline, propune o transformare profundă a organizației, orientând-o către oportunități concrete pentru cetățeni, cu accent pe tineri și pe rolul central al Africii. Președintele României, Nicușor Dan, și-a exprimat public sprijinul total pentru candidatul României, felicitându-l pe Cioloș pentru „ambiția sa de a face din Francofonie un exemplu de multilateralism iluminat și de a-i consolida rolul ca spațiu de cooperare, dialog și oportunități”, conform unei postări pe platforma X (fostul Twitter).
Candidatura lui Dacian Cioloș, depusă oficial de România pe 15 aprilie 2026, intră acum într-o fază de campanie diplomatică intensă, înaintea Sommet-ului Francofoniei din 15–16 noiembrie 2026, care va avea loc în Cambodgia. Cioloș se află în competiție cu alți trei candidați, audiați la finalul lunii iunie. Viziunea sa, rezultatul unor luni de consultări cu responsabili politici, reprezentanți ai instituțiilor francofone, antreprenori, universitari și actori ai societății civile din Europa, Africa, America de Nord și Asia, este fidelă fondatorilor Francofoniei, dar orientată spre viitor, conform comunicatului de presă.
Manifestul „Reunim pentru a construi – O viziune pentru Francofonie 2030” este structurat în jurul a șase direcții majore. Prima dintre acestea vizează construirea unei Francofonii a încrederii, capabilă să devină un reper într-o lume fragmentată. Cioloș propune dezvoltarea unui multilateralism vizionar care să reunească statele, comunitățile și actorii economici, culturali și academici, societatea civilă și cetățenii în jurul unor proiecte comune. Acest tip de multilateralism ar consolida suveranitatea statelor membre, încrederea reciprocă și ar crea condițiile pentru o autonomie strategică mai puternică. Această abordare subliniază importanța dialogului și a respectului reciproc, elemente esențiale într-un context geopolitic complex, unde fragmentarea tinde să domine agenda internațională.
A doua direcție strategică este construirea unei Francofonii cu Africa în centru și cu toate regiunile pe deplin implicate. Manifestul subliniază că implicarea activă a tuturor regiunilor nu diminuează rolul Africii, ci, dimpotrivă, contribuie la consolidarea influenței, vizibilității și capacității acesteia de a-și valorifica întregul potențial. Această perspectivă este crucială, având în vedere că Africa reprezintă regiunea cu cel mai mare potențial de creștere a comunității francofone, atât demografic, cât și economic. Conform datelor Organizației Internaționale a Francofoniei din 2022, peste 50% dintre vorbitorii de franceză se află în Africa, iar proiecțiile demografice indică o creștere continuă a acestei proporții.
A treia direcție se concentrează pe tineri și pe dezvoltarea unei Francofonii a oportunităților. Dacian Cioloș afirmă că „Tinerii sunt cel mai bun indicator al viitorului Francofoniei. Alegerea lor de a învăța – sau nu – limba franceză va spune mai multe despre viitorul limbii noastre decât toate proiecțiile statistice”. El susține că limba franceză trebuie să devină nu doar o limbă a culturii, ci și o limbă a educației, a inovației, a antreprenoriatului și a oportunităților economice, facilitând crearea de companii, dezvoltarea de proiecte și atragerea de investiții. Această viziune este în concordanță cu Declarația de la Bamako din 2000, care pune accent pe promovarea democrației și a drepturilor omului, inclusiv a dreptului la educație și dezvoltare economică, în spațiul francofon.
Manifestul propune, de asemenea, consolidarea dimensiunii economice a Francofoniei ca o continuare firească a misiunii sale culturale. Documentul pledează pentru o Francofonie care să conecteze continentele, operatorii economici, comunitățile și cetățenii în jurul unor priorități precum educația, dezvoltarea economică, securitatea alimentară, agricultura durabilă, digitalizarea, inteligența artificială, tranziția ecologică și climatică, antreprenoriatul tinerilor, drepturile omului, emanciparea femeilor, statul de drept și pacea. Această abordare pragmatică contrastează cu o percepție anterioară a Francofoniei ca fiind preponderent o organizație culturală, aducând în prim-plan relevanța economică, un aspect tot mai important în contextul global actual.
O altă direcție de acțiune vizează creșterea semnificativă a capacității de acțiune a Francofoniei prin mobilizarea unor resurse suplimentare și gestionarea acestora cu eficiență, transparență și responsabilitate. Manifestul pledează pentru consolidarea cooperării cu statele membre, băncile de dezvoltare, instituțiile internaționale și sectorul privat, precum și pentru o abordare strategică a resurselor și obiectivelor organizației. România, fiind al șaptelea contributor la bugetul Francofoniei în 2025, demonstrează un angajament financiar solid față de organizație, ceea ce conferă credibilitate propunerilor lui Cioloș privind o mai bună gestionare a fondurilor.
În fine, Cioloș susține că Francofonia trebuie să-și consolideze influența internațională nu prin dimensiunea instituțională, ci prin utilitatea pentru cetățeni. „Întrebarea nu este de unde vine viitorul Secretar general. Întrebarea este ce Francofonie vrem să construim împreună și cum putem mobiliza toate energiile noastre pentru a reuși acest lucru”, subliniază candidatul român. Această viziune este în linie cu Cadrul Strategic al Francofoniei 2023-2030, care pune accent pe rezultate concrete și pe impactul direct asupra vieții oamenilor, nu doar pe procese administrative. Dacian Cioloș, cu o carieră academică și profesională marcată de parcursul francofon, absolvent al École nationale supérieure agronomique de Rennes și deținător al unui DEA obținut la Montpellier, este un exemplu al modului în care limba franceză poate deschide oportunități la nivel internațional.
De ce contează
Candidatura lui Dacian Cioloș și viziunea sa pentru Francofonie sunt esențiale pentru România, care își consolidează astfel poziția diplomatică și culturală la nivel internațional. Prin această inițiativă, România nu doar susține un candidat, ci propune o reformă substanțială a unei organizații care reunește 88 de state și guverne, reprezentând peste un miliard de oameni. O Francofonie revitalizată, orientată spre oportunități economice și dezvoltare durabilă, cu Africa în centru, ar putea deveni un actor global mai influent, contribuind la stabilitatea și prosperitatea într-o lume marcată de incertitudini. Pentru cetățenii români, o Francofonie mai puternică înseamnă potențiale noi oportunități educaționale, profesionale și economice, consolidând legăturile culturale și diplomatice cu un spațiu vast și divers.
Alegerile pentru funcția de Secretar General al Francofoniei, ce vor avea loc în noiembrie în Cambodgia, reprezintă un moment crucial pentru viitorul organizației. Campania diplomatică intensă, susținută de România, vizează nu doar alegerea unui candidat, ci și promovarea unei viziuni care să transforme Francofonia dintr-o organizație cu o misiune predominant culturală într-un partener strategic pentru dezvoltare și cooperare internațională.
Rămâne de văzut cum vor fi receptate aceste propuneri de către celelalte state membre și dacă viziunea lui Cioloș, bazată pe un „multilateralism lucid” și pe „transformarea vieților”, va reuși să obțină sprijinul necesar pentru a modela viitorul acestei importante organizații internaționale.