Un efort vital pentru orașul cu puține spații verzi
Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România a anunțat joi, 2 iulie 2026, prin episcopul Reinhart Guib, deschiderea către public a unei curți generoase din centrul Sibiului, situată pe Bulevardul Victoriei. Acest spațiu verde va fi amenajat și va funcționa ca un parc comunitar, reprezentând un pas semnificativ pentru un oraș confruntat cu o penurie acută de zone verzi, potrivit raportului Turnul Sfatului.
Episcopul Guib a subliniat că decizia de a transforma această proprietate privată într-un spațiu accesibil publicului larg a fost influențată de valurile recente de caniculă, care au evidențiat necesitatea unor refugii naturale împotriva temperaturilor extreme. „Într-adevăr, este un spațiu verde generos care poate atrage sibienii. Acesta trebuie însă amenajat și reglementat, mai ales intrările pentru că acum este folosit de mulți ca parcare… O să fie o intrare publică, nu numai pentru cei care lucrează, ci și pentru alții”, a declarat episcopul Reinhart Guib.
Accesul publicului în noul parc este estimat pentru toamna anului 2026, după finalizarea lucrărilor de reamenajare și reglementarea accesului auto. Până în 1945, ansamblul de clădiri adiacent curții a funcționat ca Seminar pentru educația învățătorilor al Bisericii Evanghelice. Ulterior retrocedării, imobilul a găzduit Facultatea de Psihologie și Sociologie a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) și găzduiește în prezent un spațiu al Academiei Române, Institutul de Cercetări Socio-Umane, precum și o grădiniță nouă cu predare în limba germană.
Această inițiativă este crucială, având în vedere că Sibiul se numără printre municipiile din România cu cea mai mică suprafață de spații verzi publice. O analiză realizată de Storia.ro indică faptul că doar 1,9% din suprafața Sibiului este acoperită de spații verzi publice, ceea ce înseamnă aproximativ 235 de hectare. Această cifră plasează Sibiul mult în urma altor centre urbane comparabile din țară.
Spre exemplu, Brașovul are 5% din suprafață acoperită cu spații verzi, Cluj-Napoca 5,2%, iar Timișoara 4,1%. Craiova, considerată lider național după București, atinge un impresionant 12,8%. Capitala României, Bucureștiul, ocupă primul loc cu 18,9% spații verzi, urmat la distanță de Iași cu 9%. Această disparitate subliniază urgența unor astfel de proiecte în Sibiu, unde fiecare metru pătrat de spațiu verde contează.
Deficitul de spații verzi nu este doar o problemă estetică, ci are implicații directe asupra sănătății publice și a calității vieții urbane. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă un minim de 9 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor în zonele urbane, iar Uniunea Europeană încurajează orașele să mărească suprafețele verzi pentru a combate efectele schimbărilor climatice, cum ar fi insulele de căldură urbană.
În România, Legea 24/2007 privind spațiile verzi prevede că autoritățile locale trebuie să asigure o suprafață minimă de spațiu verde pe cap de locuitor, însă implementarea este adesea deficitară. Lipsa spațiilor verzi în Sibiu contribuie la o calitate mai slabă a aerului, la creșterea temperaturilor pe timpul verii și la reducerea oportunităților pentru recreere și activități fizice în natură.
Deși inițiativa Bisericii Evanghelice este lăudabilă, responsabilitatea principală pentru dezvoltarea infrastructurii verzi revine administrației locale. Criticii, inclusiv activiști civici din Sibiu, au semnalat în repetate rânduri că ritmul de creare a noi parcuri și de protejare a celor existente este prea lent, iar proiectele de urbanism adesea prioritizează dezvoltarea imobiliară în detrimentul zonelor verzi. Este esențial ca Primăria Sibiu să completeze aceste inițiative private cu investiții substanțiale din fonduri publice și europene, pentru a atinge standarde europene de calitate a vieții urbane.
De ce contează
Crearea acestui nou parc în centrul Sibiului este vitală pentru îmbunătățirea calității vieții urbane. În contextul schimbărilor climatice și al valurilor de caniculă tot mai frecvente, spațiile verzi acționează ca plămâni ai orașului, contribuind la purificarea aerului, la reducerea efectului de insulă de căldură urbană și la oferirea de oportunități pentru relaxare și recreere. Pentru sibieni, un nou parc înseamnă acces sporit la natură, beneficii pentru sănătatea fizică și mentală și o creștere a atractivității orașului, elemente esențiale pentru dezvoltarea durabilă a comunității.
Deschiderea curții Bisericii Evanghelice este un model de colaborare între instituțiile private și comunitate, însă viitorul spațiilor verzi din Sibiu depinde în continuare de angajamentul autorităților locale. Este de așteptat ca această inițiativă să inspire și alte organizații sau proprietari de terenuri generoase să contribuie la efortul de înverzire a orașului. Pe termen lung, Sibiul are nevoie de o strategie coerentă și de investiții masive pentru a recupera decalajul față de alte orașe europene și chiar naționale în ceea ce privește infrastructura verde, asigurând un mediu mai sănătos și mai rezilient pentru toți locuitorii săi.
Rămâne de văzut dacă acest proiect va fi un catalizator pentru o schimbare mai amplă în politica urbanistică a Sibiului.