Decizie națională, studii științifice și acordul fermierilor
Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat vineri, 3 iulie 2026, că susține reluarea programului național de combatere a grindinei în perioada 2026-2028. Această inițiativă ar urma să fie însoțită de realizarea unor studii științifice aprofundate privind eventualele efecte ale sistemului asupra regimului precipitațiilor. Oficialul a subliniat că decizia privind funcționarea unui sistem național nu poate fi luată pe baza solicitărilor unui singur județ, o poziție reiterată de mai multe ori în declarațiile sale, conform G4Food.
„Fără studii științifice nu putem afirma cu certitudine că au avut un efect secundar negativ asupra precipitațiilor, lipsa precipitațiilor, de exemplu. Din acest motiv, propunerea mea este ca, în alte condiții și cu acordul fermierilor, acest program să fie reaprobat pentru anii 2026, 2027 și 2028”, a explicat Tánczos Barna. Această abordare indică o prudență necesară în fața controverselor din trecut, în care unii fermieri au acuzat sistemul antigrindină de reducerea ploilor, deși nu existau dovezi științifice concludente în acest sens la momentul respectiv.
Ministrul a adăugat că, în această perioadă de trei ani, se dorește testarea și studierea științifică atât a sistemului actual utilizat în România, cât și a celui aflat în testare în județul Satu Mare, printr-un program transfrontalier derulat în colaborare cu Ungaria. La finalul acestei perioade de evaluare, o decizie fundamentală ar putea fi luată pentru următorii 20 de ani, având în vedere că infrastructura necesară pentru un astfel de sistem este deja construită. Această perspectivă reflectă importanța unei decizii bazate pe date concrete, nu doar pe percepții locale.
Controversa legată de sistemul antigrindină a apărut în special în anumite zone agricole, unde fermierii au reclamat că rachetele antigrindină ar disipa norii, împiedicând astfel căderea ploilor benefice pentru culturi. Această situație a generat presiuni locale pentru suspendarea programului în anumite județe. Tánczos Barna a reiterat însă că „un singur județ nu poate decide asupra întregii țări”. El a precizat: „Eu pot să înțeleg sensibilitățile, interesele, problemele locale, dar un sistem național nu poate fi oprit doar pentru că un județ dorește ca acest lucru să se întâmple”. Această poziție subliniază necesitatea unei abordări integrate la nivel național, care să ia în considerare beneficiile pentru întreaga agricultură românească.
Deși nu există în prezent dovezi științifice care să confirme că lansarea rachetelor antigrindină reduce cantitatea de precipitații, percepția negativă a unor comunități a dus la o oprire parțială sau totală a sistemului în anumite regiuni. Această situație a lăsat culturile vulnerabile în fața fenomenelor meteo extreme, cum ar fi grindina, care pot provoca pagube semnificative. De exemplu, în anul 2023, pagubele provocate de grindină în anumite zone ale țării au fost estimate la zeci de milioane de euro, conform datelor preliminare ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Reluarea programului, chiar și în condiții de testare și studiu, ar putea oferi o soluție temporară pentru protejarea culturilor, în timp ce specialiștii ar colecta date esențiale. Este crucial să se implice experți meteorologi și agronomi de la instituții precum Administrația Națională de Meteorologie (ANM) și Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” în realizarea acestor studii. O comparație cu alte țări europene, precum Franța sau Italia, unde sistemele antigrindină funcționează de decenii cu rezultate pozitive și fără a fi asociate cu deficite de precipitații, ar putea oferi un context valoros pentru decizia României.
Un aspect adesea neglijat este costul economic al lipsei unui sistem eficient de combatere a grindinei. Potrivit unui raport al Asociației Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice din România (APCPTR) din 2024, pierderile medii anuale cauzate de grindină pot ajunge la 5-7% din producția totală de cereale și oleaginoase în zonele afectate, ceea ce se traduce prin sute de milioane de lei. Această statistică subliniază urgența găsirii unei soluții viabile și acceptate de toți actorii implicați.
**De ce contează** Reluarea programului antigrindină, chiar și într-o fază de testare și studiu, este crucială pentru securitatea alimentară și stabilitatea economică a fermierilor români. Decizia influențează direct capacitatea agricultorilor de a-și proteja investițiile și recoltele de fenomenele meteo extreme, care devin tot mai frecvente și intense din cauza schimbărilor climatice. O abordare națională, bazată pe știință și consens, poate reduce pierderile economice semnificative și poate oferi predictibilitate într-un sector vital pentru economia României.
**Concluzie** Propunerea ministrului interimar Tánczos Barna de reluare a programului național antigrindină până în 2028, cu condiția realizării de studii științifice și obținerea acordului fermierilor, reprezintă un pas important spre o soluție echilibrată. Următorii ani vor fi esențiali pentru colectarea datelor necesare și pentru construirea unui consens solid între autorități și comunitățile agricole. Este de așteptat ca discuțiile cu asociațiile de fermieri și cu experții din domeniu să se intensifice, pentru a asigura o implementare eficientă și acceptată a sistemului, care să protejeze culturile fără a genera alte controverse legate de regimul precipitațiilor.
Decizia finală, așteptată după 2028, va modela strategia României în gestionarea riscurilor climatice pentru agricultura națională.