Campanie secretă de supraveghere cu drone în Europa
Rusia ar fi desfășurat, timp de aproape doi ani, o amplă campanie secretă de supraveghere cu drone asupra unor obiective militare și infrastructuri critice din Europa, utilizând nave comerciale din așa-numita „flotă fantomă” drept platforme de lansare. Această avertizare provine dintr-un raport detaliat al Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS), publicat joi, 2 iulie 2026, care susține că operațiunea ar fi avut drept scop testarea apărării NATO și pregătirea unor eventuale acțiuni militare de amploare. Potrivit documentului, campania s-ar fi desfășurat între februarie 2024 și august 2026, vizând aeroporturi militare, baze aeriene și obiective nucleare din cel puțin 12 state membre NATO, precum și din Irlanda. „Este foarte probabil ca Kremlinul să fi desfășurat o campanie cu drone deasupra Europei”, se arată în documentul de 40 de pagini, citat de Digi24.
Printre țintele identificate se numără patru baze din Anglia – RAF Fairford, RAF Feltwell, RAF Lakenheath și RAF Mildenhall – toate utilizate de forțele americane și considerate esențiale pentru capacitatea de descurajare nucleară a Alianței. De asemenea, baza franceză de submarine nucleare de la Île Longue ar fi figurat printre obiectivele vizate. Experții IISS apreciază că dronele au fost lansate și recuperate de pe nave comerciale rusești sau de pe vase aparținând „flotei fantomă”, folosită de Moscova pentru a eluda sancțiunile occidentale privind exporturile de petrol. Raportul sugerează că la bordul acestor nave s-ar fi aflat agenți sau militari care operau în mod clandestin. Dronele observate deasupra Marii Britanii sunt descrise drept aparate de zbor fără pilot sofisticate, autorii raportului considerând că este posibil să fi fost modele Orlan-10 sau Merlin-VR, utilizate de armata rusă și pe frontul din Ucraina.
Campania de supraveghere, care a inclus 144 de observații suspecte de drone înregistrate între august 2024 și februarie 2026, a avut cele mai multe incidente la finalul anului 2025, conform TVPWorld. Raportul susține că operațiunea nu a urmărit doar colectarea de informații, ci și testarea sistemelor de apărare antiaeriană ale statelor occidentale, identificarea punctelor vulnerabile și evaluarea timpilor de reacție ai forțelor NATO. În același timp, zborurile ar fi avut rolul de a crea panică, confuzie și tensiuni între aliați, precum și de a perturba aviația civilă. Moscova urmărea cartografierea infrastructurii logistice, a centrelor de comandă și a sistemelor de apărare aeriană, elemente considerate esențiale în doctrina militară rusă pentru o eventuală ofensivă de mare intensitate. Raportul descrie aceste misiuni drept o formă de „recunoaștere prin luptă”, tactică prin care sunt testate reacțiile adversarului înaintea unui posibil conflict.
Un exemplu relevant, citat de IISS, este cazul navei Arctica. La 3 ianuarie 2025, în timp ce aceasta naviga de-a lungul coastelor Danemarcei, până la 20 de drone au fost observate survolând portul Køge, înainte de a se îndrepta spre larg. Un alt caz notabil îl implică pe Boracay, aflat în zonă pe 22 septembrie 2025, când Aeroportul Copenhaga a fost închis temporar din cauza unor zboruri neidentificate de drone. În acel moment, mai multe nave ale flotei fantomă operau în apropierea coastelor daneze. Potrivit IISS, în perioada în care au fost semnalate drone în apropierea bazelor RAF Lakenheath și RAF Fairford, o navă suspectată că avea legături cu Rusia naviga din zona Hull spre sud-estul Angliei. Experții consideră că astfel de nave ar fi putut servi drept puncte de lansare și recuperare pentru dronele folosite în operațiune.
Deși președintele francez Emmanuel Macron a declarat, după incidentele din Danemarca, că nu poate exclude implicarea navei Boracay în incidentele aeriene semnalate pe teritoriul danez, niciun guvern european nu a acuzat public Rusia pentru vreun incident UAV. Potrivit IISS, atribuirea responsabilității rămâne o provocare majoră, întrucât autoritățile au tratat fiecare caz separat, fără a analiza fenomenul ca parte a unei strategii coordonate. Lipsa unei atribuiri oficiale și acțiunea fragmentată a statelor membre NATO subliniază o vulnerabilitate strategică. Raportul concluzionează că dronele au operat cu „o impunitate semnificativă” în spațiul aerian european, evidențiind vulnerabilități serioase în sistemele de apărare antiaeriană. Experții avertizează că Europa este insuficient pregătită pentru a contracara dronele cu cost redus și incursiuni greu de atribuit, concepute pentru a rămâne sub pragul declanșării unui răspuns colectiv NATO.
Raportul IISS apare într-un context în care autoritățile occidentale și-au intensificat acțiunile împotriva navelor din „flota fantomă” a Rusiei. În luna iunie 2026, pușcașii marini britanici au interceptat petrolierul SMYRTOS în Canalul Mânecii, într-o operațiune de aproximativ șase ore, descrisă de Ministerul britanic al Apărării drept una fără precedent. A fost al doilea petrolier asociat Rusiei interceptat în apropierea coastelor britanice, după capturarea unui alt vas, în luna ianuarie 2026, într-o operațiune comună americano-britanică desfășurată în Atlantic. Potrivit raportului, reacția Moscovei nu a întârziat. Dmitri Rogozin, unul dintre colaboratorii apropiați ai președintelui Vladimir Putin, a sugerat că Rusia ar putea instala încărcături explozive pe petrolierele sale pentru a descuraja eventualele operațiuni de capturare. „Dacă vor avea loc câteva explozii chiar sub nasul lor, însoțite de scurgeri de petrol și consecințe asupra mediului, își vor schimba rapid poziția”, a declarat Rogozin, potrivit raportului citat.
Un aspect crucial subliniat de IISS este discrepanța între detectarea repetată a dronelor și lipsa unui răspuns coordonat. Această situație ridică semne de întrebare privind interoperabilitatea sistemelor de apărare aeriană ale NATO și capacitatea de a atribui rapid și decisiv responsabilitatea în cazul unor incursiuni hibride. Deși incidentele au avut loc în spațiul aerian al unor state membre, abordarea individuală a fiecărui caz a permis Rusiei să continue operațiunile fără consecințe imediate. Această lipsă de coerență strategică ar putea încuraja Moscova să extindă astfel de tactici, exploatând zonele gri ale dreptului internațional și ale protocoalelor de securitate. Necesitatea unei strategii comune de contracarare a amenințărilor sub pragul de conflict este evidentă, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice actuale.
De ce contează
Această campanie de spionaj cu drone, dacă este confirmată oficial, ar reprezenta o escaladare semnificativă a tacticilor hibride rusești împotriva NATO și a securității europene. Ea evidențiază vulnerabilități critice în apărarea aeriană a statelor membre și capacitatea Rusiei de a opera sub pragul unui conflict deschis, generând costuri economice și psihologice prin perturbarea traficului civil și testarea sistemelor militare. Pentru România, țară membră NATO cu o frontieră extinsă la Marea Neagră, implicațiile sunt majore, având în vedere potențialul utilizării acestor tactici în apropierea infrastructurii critice sau a bazelor militare de pe teritoriul național, inclusiv a celor care găzduiesc forțe aliate.
În concluzie, raportul IISS trage un semnal de alarmă serios cu privire la tacticile Rusiei și la pregătirea Europei pentru a le face față. Următorii pași vor implica, probabil, o analiză aprofundată a informațiilor de către serviciile de inteligență ale NATO și o posibilă reevaluare a strategiilor de apărare aeriană și de securitate maritimă. Provocarea majoră rămâne atribuirea clară a responsabilității și dezvoltarea unui răspuns colectiv și coordonat, care să descurajeze astfel de incursiuni viitoare. Întrebarea centrală este dacă statele europene și NATO vor reuși să depășească abordarea fragmentată și să implementeze o strategie unitară pentru a contracara amenințările hibride, mai ales cele care implică tehnologii cu cost redus și un grad ridicat de negare.
Fără o astfel de abordare, riscul ca aceste operațiuni să continue și să se intensifice rămâne ridicat.