Fostul ministru detaliază demersurile și avertizează asupra politizării
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete (PSD), a intervenit recent în dezbaterea publică privind litigiul dintre statul român și compania Pfizer, căreia i se datorează peste 13 miliarde de euro pentru vaccinurile anti-COVID-19. Declarațiile sale vin în contextul în care, la 3 iulie 2026, compania Romatsa a fost notificată cu privire la instituirea unei măsuri de poprire, în cadrul procedurii de executare silită inițiate de Pfizer împotriva statului român. Potrivit lui Rogobete, în timpul mandatului său, a inițiat demersuri legale și diplomatice, inclusiv discuții la Washington, pentru a reduce impactul financiar al acestui contract asupra bugetului public.
„În perioada în care am fost ministrul Sănătății, am considerat că România trebuie să încerce toate variantele legale și diplomatice pentru a reduce impactul acestui contract asupra bugetului public. Din acest motiv, împreună cu ministrul Finanțelor, am început o primă rundă de negocieri și am avut inclusiv discuții la Washington pentru identificarea unei soluții”, a declarat Alexandru Rogobete. Această inițiativă a fost menită să găsească o soluție rezonabilă pentru România, având în vedere datoria masivă acumulate.
Litigiul a escaladat după ce Pfizer a dat în judecată statul român la Bruxelles în ianuarie 2024, invocând încălcarea contractului de achiziție a vaccinurilor anti-COVID. Statul român contractase 28 de milioane de doze de vaccin de la Pfizer, în valoare de aproximativ 550 de milioane de euro, însă nu a mai comandat aceste doze, motivând că pandemia se încheiase. Această decizie a generat o creanță semnificativă, la care se adaugă dobânzi și cheltuieli de judecată.
Executarea silită este pusă în aplicare prin intermediul EUROCONTROL, organismul european care gestionează fluxurile financiare aferente serviciilor de navigație aeriană. Procedura vizează recuperarea a peste 3,4 miliarde de lei, reprezentând creanța și dobânzile solicitate de Pfizer, precum și aproximativ 18,5 milioane de euro, reprezentând cheltuieli de judecată. Surse din cadrul ROMATSA au explicat pentru Gândul că, până în acest moment, conturile companiei nu au fost blocate, deși notificarea de poprire a fost emisă.
Alexandru Rogobete a subliniat că procesul de negociere a fost unul dificil. „Nu a fost un proces simplu și nimeni nu a pretins că există o rezolvare peste noapte, dar am considerat că este datoria noastră să încercăm”, a afirmat fostul ministru. El a adăugat că, după încheierea mandatului său, nu mai are acces la informații despre evoluția negocierilor. „Nu știu ce pași au fost făcuți, dacă au continuat, dacă au fost întrerupte sau dacă s-a schimbat strategia. Tocmai de aceea nu voi face nicio speculație”, a precizat Rogobete.
În ciuda lipsei de informații actualizate, fostul demnitar consideră că dialogul și negocierea trebuie menținute. „Cred însă, și spun acest lucru cu toată convingerea, că România nu trebuie să renunțe niciodată la dialog și la negociere atunci când există șansa de a apăra interesul public”, a adăugat Rogobete. Această poziție reflectă o abordare diplomatică, esențială în gestionarea unor litigii internaționale de o asemenea anvergură, care pot avea un impact devastator asupra finanțelor publice.
Un aspect îngrijorător, semnalat de Alexandru Rogobete, este riscul ca acest litigiu să fie transformat într-un instrument de luptă politică. „În același timp, văd din nou persoane care încearcă să împartă vina exclusiv într-o singură direcție politică. Nu cred că acesta este modul în care ar trebui purtată această dezbatere”, a declarat el. Rogobete a criticat încercările de a atribui responsabilitatea exclusiv unei singure tabere politice, pledând pentru o discuție bazată pe fapte și documente verificabile, nu pe propagandă sau lozinci. Premierul Ilie Bolojan a anunțat deja că statul român va contesta decizia prin care au fost blocate conturile Romatsa, indicând o continuare a demersurilor legale.
Acest caz nu este izolat în Europa. Mai multe țări membre ale Uniunii Europene, inclusiv Polonia și Ungaria, s-au confruntat cu litigii similare cu Pfizer, contestând contractele de achiziție a vaccinurilor încheiate în timpul pandemiei. În 2023, Polonia a anunțat că nu va mai onora contractele pentru dozele de vaccin anti-COVID neutilizate, invocând clauza de forță majoră. Comisia Europeană a jucat un rol central în negocierea acestor contracte la nivel european, ceea ce complică și mai mult responsabilitatea individuală a statelor membre. Contextul european arată că România nu este singură în această situație, dar soluțiile pot varia considerabil.
De ce contează
Acest litigiu are implicații financiare și politice majore pentru România. O datorie de peste 13 miliarde de euro reprezintă o povară uriașă pentru bugetul public, putând afecta investițiile în sănătate, educație și infrastructură. Politizarea excesivă a subiectului, așa cum a avertizat Rogobete, riscă să deturneze atenția de la găsirea unor soluții concrete și să amplifice diviziunile politice, în loc să conducă la o abordare unitară în apărarea interesului național. Rezolvarea acestui conflict este crucială pentru stabilitatea financiară a țării și pentru credibilitatea României pe scena internațională.
În concluzie, situația litigiului cu Pfizer rămâne complexă și incertă. Deși Alexandru Rogobete a inițiat demersuri diplomatice și legale la Washington în timpul mandatului său, evoluția acestor negocieri după plecarea sa de la Ministerul Sănătății este necunoscută. Prioritatea actuală a autorităților române, inclusiv a Ministerului Finanțelor și a premierului Ilie Bolojan, este de a limita impactul financiar și de a contesta deciziile de executare silită, cum ar fi cea care vizează Romatsa.
Rămâne de văzut dacă dialogul și negocierile, atât la nivel național, cât și internațional, vor continua eficient și dacă o soluție favorabilă intereselor României va fi găsită, evitând transformarea acestui dosar într-un instrument de luptă politică internă.