Descoperire transatlantică la 250 de ani de la adoptare
O copie extrem de rară a Declarației de Independență a Statelor Unite ale Americii, una dintre cele doar 11 exemplare cunoscute și singura în afara SUA, a fost descoperită la sfârșitul lunii mai 2026 în arhivele naționale britanice din Kew, Londra. Anunțul acestei descoperiri istorice, făcut de The National Archives, survine chiar înainte de celebrarea a 250 de ani de la adoptarea documentului fundamental al SUA, pe 4 iulie 1776, subliniind caracterul transatlantic al Revoluției Americane, așa cum a declarat Saul Nassé, directorul executiv al instituției britanice.
Descoperirea a fost realizată de Michael Scurr, un voluntar la The National Archives, în timp ce inventaria o colecție de corespondență a Marinei Regale britanice din secolul al XVIII-lea. Scurr a descris momentul ca fiind „o dimineață obișnuită de joi” care s-a transformat într-unul excepțional când a desfăcut un document ce începea cu formularea iconică: „In Congress, July 4, 1776. A declaration by the representatives of the United States of America…”. Această copie aparține „Exeter printing”, una dintre primele ediții tipărite ale Declarației de Independență, estimată a fi fost realizată între 16 și 19 iulie 1776 în Exeter, New Hampshire, la scurt timp după adoptarea inițială de la Philadelphia.
Valoarea descoperirii nu este dată doar de raritatea exemplarului, ci și de traseul său complet reconstituit de cercetători. Potrivit Arhivelor Naționale, documentul se afla la bordul navei americane Dalton, un vas corsar autorizat de Congresul Continental să atace navele britanice. Nava a fost capturată de Marina Regală britanică în largul coastelor Spaniei în decembrie 1776. Deși alte documente de la bord au fost trimise Curții Amiralității, această copie a Declarației de Independență a fost înregistrată simplu ca „un alt document” și a rămas uitată în arhive timp de peste două secole. Această neglijare, deși neintenționată, a păstrat documentul într-o stare remarcabilă.
Graham Moore, specialist în documente istorice la The National Archives, a subliniat că importanța descoperirii transcende raritatea, explicând că aceste exemplare erau, în esență, „știri în anul 1776”. Ele erau tipărite rapid și distribuite în colonii pentru a disemina vestea proclamării independenței. Istoricii cred că Eleazer Johnson, căpitanul navei Dalton, ar fi achiziționat exemplarul în apropiere de Portsmouth, New Hampshire, înainte de plecarea vasului spre Europa. Acest detaliu subliniază modul rudimentar, dar eficient, în care informațiile cruciale circulau într-o epocă pre-digitală.
După capturarea navei Dalton, cei aproximativ 120 de membri ai echipajului, compus dintr-o diversitate etnică remarcabilă – americani, britanici, irlandezi, scoțieni, francezi și danezi – au fost închiși la Old Mill Prison din Plymouth, Anglia. Un detaliu notabil, consemnat în registrele vremii, este prezența lui Daniel Cottle, un marinar de culoare liber, fapt care oferă noi perspective asupra diversității și complexității sociale a participanților la Războiul de Independență american. Amanda Bevan, șefa departamentului de arhive juridice, a evocat o imagine vie a căpitanului Johnson citind Declarația de Independență echipajului său, explicându-le miza și motivele pentru care își riscau viețile în lupta pentru libertate.
Această descoperire nu este doar o adăugare la numărul limitat de exemplare existente, ci și o fereastră către înțelegerea modului în care evenimentele istorice majore erau percepute și propagate în societate. În contextul global, unde accesul la informație este instantaneu, este fascinant să observăm eforturile de diseminare a „știrei” independenței în secolul al XVIII-lea, o paralelă istorică asupra importanței comunicării în momente de cotitură. De asemenea, proveniența documentului dintr-o navă corsar subliniază rolul actorilor non-statali și al conflictelor maritime în răspândirea ideilor revoluționare.
De ce contează
Descoperirea acestei copii a Declarației de Independență este crucială pentru că oferă o perspectivă tangibilă asupra modului în care informațiile și ideile revoluționare circulau în secolul al XVIII-lea. Faptul că este singurul exemplar cunoscut în afara Statelor Unite subliniază legăturile transatlantice ale Războiului de Independență și impactul său global. Pentru istorici, documentul oferă detalii noi despre echipajele navelor corsar și despre diversitatea etnică a participanților la conflict, inclusiv prezența marinarilor de culoare liberi. Această descoperire îmbogățește înțelegerea noastră asupra istoriei timpurii a SUA și a relațiilor sale cu Marea Britanie, chiar înainte de aniversarea a 250 de ani de la eveniment.
Această descoperire subliniază importanța arhivelor naționale și a muncii voluntarilor în conservarea și aducerea la lumină a unor fragmente esențiale din istoria omenirii. Saul Nassé a accentuat că valoarea exemplarului nu rezidă doar în raritatea sa, ci și în proveniența sa documentată pas cu pas: de la tipografia din Exeter, la bordul unei nave americane, apoi în mâinile Marinei Regale britanice și, în cele din urmă, în Arhivele Naționale ale Marii Britanii.
În contextul aniversării a 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență, acest document reînvie povestea unei epoci definitorii, aducând o nouă piesă la puzzle-ul complex al relațiilor istorice dintre Statele Unite și Marea Britanie, și evidențiind rolul continuu al cercetării istorice în a descoperi noi adevăruri din trecut.