Fenomenul climatic global aduce valuri de căldură și secetă
Organizația Națiunilor Unite (ONU) a emis vineri, 3 iulie 2026, un avertisment privind intensificarea rapidă a fenomenului climatic natural El Niño, care se preconizează că va atinge o „intensitate ridicată” – nivelul 3 din 4 – între lunile iulie și septembrie. Această evoluție sporește semnificativ riscul apariției unor fenomene meteorologice extreme la nivel mondial, de la valuri de căldură și secetă, la ploi abundente și inundații, potrivit unui raport al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM).
Secretara generală a OMM, Celeste Saulo, a declarat că „Fenomenul El Niño este deja prezent și se preconizează că se va intensifica rapid, ajungând la o intensitate ridicată. El va spori probabilitatea apariției secetei și a precipitațiilor abundente, precum și a riscului de valuri de căldură terestră și marină, în numeroase regiuni ale lumii.” Acest fenomen ciclic, care apare de obicei o dată la doi până la șapte ani și durează aproximativ nouă până la 12 luni, determină creșterea temperaturii apei în centrul și estul Pacificului ecuatorial, modificând regimurile globale de vânt, presiune și precipitații.
Buletinul climatic sezonier al OMM, publicat lunar, subliniază o evoluție rapidă către un episod El Niño de „intensitate ridicată” în perioada iulie-septembrie 2026. Acest nou raport completează avertismentul OMM din 2 iunie 2026, care anunța iminența unui episod El Niño, și confirmarea din 11 iunie 2026 de către Agenția Americană pentru Observarea Oceanelor și Atmosferei (NOAA) că fenomenul a început în luna mai, cu un vârf preconizat pentru sfârșitul anului.
Influența El Niño se face simțită cel mai puternic asupra temperaturilor globale în anul care urmează apariției sale. Spre exemplu, în contextul ultimului episod El Niño din 2023 și 2024, acești ani au fost cei mai calzi înregistrați vreodată la nivel global. Modelele de prognoză actuale ale principalelor centre mondiale indică o creștere constantă și semnificativă a temperaturilor oceanice în centrul și estul Pacificului ecuatorial, cu anomalii medii sezoniere ale temperaturii suprafeței mării care ar putea depăși 2°C în regiunile cheie monitorizate. Consistența acestor modele conferă un grad ridicat de încredere în perspectivele de evoluție.
Impactul local al El Niño este deja vizibil. În Peru, autoritățile au declarat recent starea de urgență în peste 800 de municipalități, confruntându-se cu „pericolul iminent” reprezentat de ploile abundente asociate cu acest fenomen. La nivel global, OMM prevede o „probabilitate copleșitoare” ca temperaturi peste medie să fie înregistrate în aproape toate zonele populate, cu excepția regiunilor polare, în perioada iulie-septembrie 2026. De asemenea, temperaturile din bazinul Atlanticului ecuatorial ar trebui să se situeze, în general, peste valorile normale.
În ceea ce privește precipitațiile, sunt prognozate cantități mai abundente decât în mod normal în centrul și estul Pacificului ecuatorial. În contrast, cantități sub nivelul normal sunt așteptate în anumite zone ale Oceanului Indian tropical, ale subcontinentului indian și într-o vastă regiune a Australiei. Pentru Africa ecuatorială, prognozele indică un contrast est-vest: precipitații peste valorile normale în nordul Golfului Guineei, dar sub cele normale în Cornul Africii. Precipitații sub nivelul normal sunt așteptate și în Caraibe, nord-vestul Americii de Sud și în anumite regiuni din America Centrală, în timp ce sud-vestul Statelor Unite ar urma să înregistreze condiții mai umede comparativ cu valorile medii.
În Europa, se preconizează un contrast între nord și sud, cu precipitații mai abundente în sud și mai puține în nord, deși OMM notează că prognozele pentru această regiune nu sunt la fel de fiabile ca pentru alte zone. Contextul european este deja marcat de evenimente climatice extreme; „o inevitabilitate tristă” a făcut ca Europa să rămână nepregătită în fața căldurii extreme, cu circa 200.000 de morți în patru ani, iar cercetătorii afirmă că valurile de căldură recente „nu ar fi fost posibile fără încălzirea globală.”
De ce contează
Intensificarea El Niño are implicații directe și grave pentru România și pentru economia globală. Fenomenele meteorologice extreme, precum secetele prelungite sau inundațiile, pot afecta agricultura, provocând pierderi semnificative de recolte și creșteri ale prețurilor la alimente. În paralel, valurile de căldură extremă pun presiune pe sistemele de sănătate publică și pe infrastructura energetică. Pentru România, care a experimentat deja efectele schimbărilor climatice prin veri tot mai calde și ierni imprevizibile, un El Niño puternic ar putea amplifica aceste tendințe, necesitând adaptări rapide în gestionarea resurselor de apă și în strategiile de protecție civilă.
Pe termen scurt, comunitatea internațională se pregătește pentru un posibil an record în privința temperaturilor și a evenimentelor meteorologice extreme. OMM va continua să monitorizeze evoluția El Niño prin buletinele sale lunare, oferind actualizări esențiale pentru guverne și populație. Rămâne de văzut în ce măsură vor reuși țările să implementeze măsuri de adaptare și atenuare pentru a face față impactului, având în vedere că fenomenele climatice extreme devin tot mai frecvente și intense, iar prognozele pentru Europa, deși mai puțin fiabile, indică deja o perturbare a regimului de precipitații.
Adaptarea la noile realități climatice devine o prioritate globală, iar cooperarea internațională este esențială pentru a gestiona riscurile generate de un El Niño de intensitate ridicată.