Explicațiile unui medic despre pierderea apetitului
Pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească, fenomenele meteorologice extreme, precum valurile de caniculă, devin tot mai frecvente și mai intense, cu un impact direct și adesea subestimat asupra sănătății umane. În România, verile caniculare sunt o realitate tot mai prezentă, iar în contextul actual, în care temperaturile depășesc frecvent 35 de grade Celsius în luna iulie 2026, specialiștii avertizează asupra efectelor complexe pe care căldura extremă le are asupra organismului. Potrivit Dr. Nighat Arif, medic citat de Mirror și preluat de Mediafax, creierul uman intră într-un "mod de supraviețuire" în timpul caniculei, iar una dintre primele și cele mai notabile schimbări este pierderea poftei de mâncare.
Dr. Arif explică într-un videoclip popularizat pe rețelele de socializare că această lipsă a apetitului nu este o chestiune de preferință, ci o reacție fiziologică profundă. "Nu este vorba că nu îți mai place mâncarea din cauza căldurii. Creierul tău oprește literalmente senzația de foame", afirmă medicul. Această reacție este orchestrată de hipotalamus, "termostatul" corpului, care lucrează la capacitate maximă pentru a menține temperatura internă la aproximativ 37 de grade Celsius. Când temperatura ambientală depășește acest prag, corpul redirecționează sângele de la sistemul digestiv către piele, pentru a facilita răcirea prin transpirație și vasodilatație. Astfel, digestia devine o prioritate secundară, iar organismul își concentrează resursele pe termoreglare, transmițând un mesaj clar: "Am lucruri mai importante de făcut acum".
Pe lângă redistribuirea fluxului sanguin, căldura intensă influențează și echilibrul hormonal. Dr. Arif menționează că nivelurile hormonului grelină, responsabil pentru stimularea senzației de foame, scad semnificativ. Concomitent, cresc nivelurile hormonilor GLP-1 și Peptid YY (PYY), care induc senzația de sațietate. Această modificare hormonală contribuie la suprimarea naturală a apetitului. Un alt aspect crucial subliniat de medic este confuzia pe care creierul o poate face între foame și sete. "Dintr-odată, apa devine mai importantă decât mâncarea", explică ea. Mai mult, senzația de sete în sine poate fi întârziată sau chiar absentă, ceea ce subliniază importanța hidratării regulate, chiar și în absența unei percepții imediate a setei.
Această reacție de "mod de supraviețuire" poate duce și la o stare de letargie și oboseală accelerată. Organismul își reduce nivelul de activitate pentru a minimiza producția de căldură internă, o strategie defensivă esențială. Dr. Arif subliniază că aceste simptome nu indică o disfuncție, ci reprezintă un răspuns normal și protector al corpului la temperaturi extreme. Pentru a contracara efectele negative, medicul recomandă adoptarea unor mese mai mici și mai frecvente, bogate în alimente cu un conținut ridicat de apă, cum ar fi iaurtul, fructele proaspete și salatele. De asemenea, un aport regulat de fibre este esențial pentru menținerea funcției digestive, chiar și atunci când apetitul este redus. Este vital, conform medicului, să ne întrebăm dacă lipsa poftei de mâncare este cauzată de o supraîncălzire a corpului și, în acest caz, să luăm măsuri active pentru a ne răcori.
Impactul caniculei asupra sănătății publice este o preocupare majoră la nivel european. Potrivit Eurostat, în 2022, România a înregistrat o creștere a mortalității asociate valurilor de căldură, în special în rândul persoanelor vârstnice și al celor cu afecțiuni cronice. Un studiu al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) din 2023 arată că județele din sudul și vestul țării sunt cele mai vulnerabile la efectele caniculei, cu o incidență crescută a urgențelor medicale legate de deshidratare și insolație. În comparație cu media europeană, unde sistemele de avertizare timpurie și infrastructura de răcire sunt mai dezvoltate, România se confruntă încă cu provocări în adaptarea urbană și educația publică privind riscurile căldurii extreme. De exemplu, în orașe precum București, suprafețele betonate și lipsa spațiilor verzi amplifică efectul de "insulă de căldură urbană", menținând temperaturi ridicate chiar și pe timpul nopții, ceea ce împiedică recuperarea termică a organismului.
Această adaptare a organismului la caniculă, deși protectoare pe termen scurt, poate avea implicații pe termen lung dacă nu este gestionată corespunzător. Reducerea aportului caloric și deshidratarea cronică pot slăbi sistemul imunitar și agrava condițiile preexistente. Prin urmare, înțelegerea mecanismelor prin care corpul reacționează la căldură este crucială pentru implementarea unor strategii eficiente de prevenție și sănătate publică. Ministerul Sănătății, în colaborare cu INSP, a emis Ghiduri de Prevenire a efectelor caniculei în 2024, care includ recomandări specifice privind hidratarea, alimentația și evitarea expunerii la soare în orele de vârf.
De ce contează
Înțelegerea modului în care organismul reacționează la caniculă, intrând în "modul de supraviețuire", este esențială pentru protejarea sănătății publice. Recunoașterea simptomelor precum pierderea apetitului sau letargia ca răspunsuri fiziologice normale, și nu ca semne de boală, permite adoptarea unor măsuri preventive adecvate. Informațiile despre impactul hormonal și redistribuirea sângelui oferă o bază științifică pentru recomandările de hidratare și alimentație ușoară, ajutând populația să navigheze mai sigur prin perioadele de căldură extremă și să evite complicațiile grave. Conștientizarea acestor mecanisme poate reduce numărul de urgențe medicale și mortalitatea asociată caniculei.
Pe viitor, este de așteptat ca valurile de căldură să devină o constantă a verilor românești, impunând o adaptare continuă a strategiilor de sănătate publică. Cercetările ulterioare ar putea explora impactul pe termen lung al acestor modificări fiziologice asupra metabolismului și sănătății generale. Autoritățile, precum Ministerul Sănătății și Departamentul pentru Situații de Urgență, vor trebui să continue campaniile de informare și să dezvolte infrastructuri reziliente, cum ar fi centrele de răcire și spațiile verzi urbane. De asemenea, monitorizarea continuă a indicatorilor de sănătate publică, cum ar fi numărul de cazuri de insolație și deshidratare, va fi crucială pentru evaluarea eficacității măsurilor implementate și ajustarea acestora în funcție de evoluția climatică.
Rămâne de văzut în ce măsură populația va adopta aceste recomandări și cum vor evolua politicile publice în fața unei provocări climatice tot mai acute.