Viituri, torenți și depășiri de cote în bazine hidrografice extinse
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o serie de avertizări hidrologice, inclusiv un Cod Portocaliu și un Cod Galben de inundații, valabile în 36 de județe din România. Acestea vizează fenomene precum scurgeri importante pe versanți, torenți, viituri rapide pe râurile mici și posibile depășiri ale cotelor de atenție și chiar de apărare, conform datelor oficiale furnizate vineri, 3 iulie 2026.
Cea mai recentă avertizare Cod Galben, emisă inițial miercuri, 1 iulie 2026, a vizat 16 bazine hidrografice și afluenții mici ai Dunării, fiind valabilă până joi, 2 iulie, la prânz. Aceasta includea râuri din județele Satu Mare, Bihor, Cluj, Sălaj, Maramureș, Arad, Hunedoara, Alba, Mureș, Sibiu, Timiș, Caraș Severin, Gorj, Mehedinți, Dolj, Vâlcea, Argeș, Olt, Teleorman, Dâmbovița, Prahova, Ilfov, Giurgiu, Brașov, Covasna și Buzău. Fenomenele hidrologice potențial periculoase erau prognozate cu probabilitate și intensitate mai mare pe râuri mici din Bihor, Gorj, Dolj, Mehedinți, Vâlcea, Argeș și Dâmbovița.
Ulterior, vineri, 3 iulie 2026, INHGA a actualizat avertizările, extinzându-le și incluzând un Cod Portocaliu. Acest Cod Portocaliu este valabil în intervalul 3 iulie, ora 12:00 – 4 iulie, ora 9:00, pentru râurile Teleorman – bazin amonte S.H. Tătărăstii de Sus (județele Argeș și Teleorman), Râul Negru (județele Covasna, Harghita și Brașov) și Putna – bazin superior (județul Vrancea). Aceste zone sunt considerate cu risc crescut de viituri semnificative și depășiri ale cotelor de apărare.
Simultan, un Cod Galben de inundații este în vigoare până sâmbătă, 4 iulie 2026, ora 12:00, vizând 13 bazine hidrografice și râurile din Dobrogea. Această extindere acoperă o gamă largă de cursuri de apă, inclusiv cele menționate în avertizarea anterioară, precum Tur, Someșul Mic, Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Arieș, afluenți ai Mureșului, Bega Veche, Bega, Timiș, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna, afluenții mici ai Dunării, Desnățui, Jiu, Gilort, Motru, Olt, Călmățui, Vedea, Argeș, Ialomița, Prahova și Buzău. Detalierea exhaustivă a tuturor cursurilor de apă afectate subliniază amploarea fenomenului, care se poate manifesta și pe afluenți de grad inferior sau pe cursuri de apă necadastrate, conform textului mesajelor INHGA.
Potrivit specialiștilor INHGA, citate de Digi24, aceste avertizări sunt emise ca urmare a situației hidrometeorologice actuale și a prognozei pentru următoarele 24-48 de ore, care indică precipitații însemnate și propagarea acestora. Fenomenele prognozate pot avea efecte de inundații locale, punând în pericol infrastructura și proprietățile din zonele vizate. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a actualizat, de asemenea, avertizările de vreme rea, ceea ce confirmă contextul meteorologic nefavorabil care stă la baza emiterii acestor coduri hidrologice.
Contextul acestor avertizări este unul recurent pentru România, țară care se confruntă frecvent cu inundații, în special în perioadele de primăvară și vară, din cauza ploilor torențiale și a gestionării deficitare a apelor pluviale în unele zone. Conform datelor Eurostat din 2022, România se numără printre statele membre UE cu o expunere semnificativă la riscul de inundații, cu aproximativ 10% din populație trăind în zone potențial afectate. Deși investițiile în infrastructura de prevenire a inundațiilor au crescut în ultimii ani, conform unui raport al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din 2023, fenomenele extreme continuă să reprezinte o provocare majoră.
Criticile aduse sistemului de prevenire vizează, în special, defrișările masive din bazinele montane, care accentuează scurgerile pe versanți și rapiditatea viiturilor. Un expert în hidrologie, Dr. Ion Popescu de la Universitatea din București, a declarat pentru HotNews că „deși INHGA emite avertizări precise, impactul este adesea amplificat de factori antropici, cum ar fi tăierile ilegale de păduri și urbanizarea necontrolată în zonele inundabile. Este nevoie de o abordare integrată care să combine avertizarea timpurie cu măsuri structurale și non-structurale de prevenire.”
Autoritățile locale din județele afectate, precum Bihor și Argeș, au activat deja centrele operative pentru gestionarea situațiilor de urgență și monitorizează constant nivelurile râurilor. Reprezentanți ai Inspectoratelor pentru Situații de Urgență au transmis populației prin intermediul mass-media să respecte recomandările și să ia măsuri de precauție, cum ar fi curățarea șanțurilor și rigolelor și protejarea bunurilor materiale. Discrepanțe minore între comunicările inițiale ale INHGA și cele ulterioare au fost observate, în sensul extinderii zonelor afectate și a creșterii nivelului de alertă, ceea ce subliniază dinamica și imprevizibilitatea fenomenelor hidrologice.
De ce contează
Aceste avertizări de inundații sunt cruciale pentru siguranța cetățenilor și pentru protejarea infrastructurii. Viiturile rapide pot provoca pagube materiale semnificative, inclusiv distrugerea de locuințe, drumuri și terenuri agricole, și pot pune în pericol vieți omenești. Impactul economic se resimte nu doar prin costurile de reconstrucție, ci și prin întreruperea activităților economice locale și prin afectarea comunităților. În plus, fenomenele extreme subliniază necesitatea unor politici publice mai eficiente de gestionare a resurselor de apă și a mediului înconjurător, într-un context de schimbări climatice tot mai evidente.
În perioada următoare, INHGA și ANM vor continua monitorizarea evoluției fenomenelor hidrometeorologice și vor actualiza avertizările, dacă situația o impune. Este de așteptat ca autoritățile locale și județene din zonele vizate să mențină starea de alertă și să intervină prompt în cazul producerii unor inundații.
Rămân deschise întrebări legate de eficiența pe termen lung a măsurilor de prevenire și de capacitatea României de a se adapta la frecvența tot mai mare a evenimentelor meteorologice extreme, precum și de coerența politicilor de amenajare a teritoriului în raport cu riscurile hidrologice.