Fostul premier propune măsuri alternative economice și externe
Fostul premier PSD Viorica Dăncilă a criticat vehement măsurile economice adoptate de actualul Guvern, sugerând că, în locul politicilor de austeritate, ar fi trebuit implementate strategii de relansare economică și investiții. Într-o declarație făcută miercuri, 2 iulie 2026, în cadrul emisiunii Marius Tucă Show, Dăncilă a subliniat că orice politică de austeritate ar trebui să înceapă de la nivelul administrației centrale, nu de la cetățeni. "În primul rând a început o politică de austeritate de la cetățeni, în loc să înceapă de la vârf. Nu reduci deficitul printr-o politică de austeritate. Trebuie să vii cu o relansare economică, pentru că această politică de austeritate a dus la scăderea consumului, la creșterea gradului de sărăcie și la distrugerea mediului antreprenorial românesc", a declarat fostul șef al Executivului.
Criticile fostului premier s-au concentrat pe mai multe aspecte ale politicilor guvernamentale, inclusiv pe majorarea taxelor și impozitelor. Viorica Dăncilă a afirmat că nu ar fi crescut impozitul pe dividende și pe cifra de afaceri, considerând că aceste măsuri pun o povară nejustificată pe antreprenorii români. De asemenea, a respins categoric ideea majorării TVA-ului, afirmând că "TVA-ul, sub nicio formă" nu ar fi fost majorat în timpul mandatului său. În viziunea sa, un program economic ar trebui să stimuleze investițiile și să genereze venituri suplimentare la bugetul de stat, nu să recurgă la austeritate, care, potrivit Digi24, a dus la scăderea consumului și la creșterea sărăciei.
Un alt punct major de divergență cu politica actuală, evidențiat de Dăncilă, se referă la sprijinul acordat Ucrainei. Fostul premier a declarat că ar fi sistat ajutoarele către țara vecină, argumentând că prioritățile unui guvern ar trebui să fie cetățenii proprii. "Nu spun că n-aș fi ajutat țara vecină, dar îmi pasă mai mult de propriul popor decât de vecini. Prima dată ții cu familia ta și pe urmă îți ajuți vecinii. Eu aș fi sistat ajutoarele către Ucraina", a explicat Dăncilă. Această poziție contrastează cu abordarea actuală a României, care, alături de majoritatea statelor membre UE și NATO, a oferit un sprijin consistent Ucrainei de la începutul invaziei rusești din 2022, inclusiv ajutor militar, umanitar și economic, estimat la miliarde de euro la nivel european.
În ceea ce privește politica energetică, Viorica Dăncilă a criticat decizia de închidere a grupurilor pe cărbune fără garanții ferme din partea Uniunii Europene. Ea a subliniat că, în ciuda solicitărilor de a furniza energie vecinilor, România și-a distrus propriul mix energetic, ajungând, potrivit declarațiilor sale, la cel mai mare preț la energie din Uniunea Europeană. Această afirmație necesită o analiză detaliată a datelor Eurostat, care, pentru anul 2023, indicau prețuri medii la energie electrică pentru consumatorii casnici în România sub media UE, deși au existat fluctuații semnificative. Fostul premier consideră că România ar fi trebuit să negocieze mai ferm cu Uniunea Europeană, invocând principiul "ce e permis unuia nu-mi poate fi interzis mie" și susținând că ar fi adoptat "măsuri în oglindă".
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost, de asemenea, ținta unor critici dure din partea Vioricăi Dăncilă, care l-a descris drept "un plan de dărâmare" în loc de redresare. Ea a acuzat Guvernul că nu a inclus în PNRR obiective de investiții esențiale pentru dezvoltarea economică a țării, preferând să introducă legi precum cea a pensiilor sau a salarizării. "De ce în acest program de redresare și reziliență nu am băgat obiective importante și am băgat legea pensiilor sau legea salarizării? În nicio altă țară nu s-a întâmplat asta", a afirmat Dăncilă. PNRR, un instrument cheie al UE pentru redresarea post-pandemie, vizează reforme și investiții în diverse domenii, de la digitalizare și energie verde la sănătate și educație, având un buget alocat României de aproximativ 29,2 miliarde de euro (2021-2026), conform datelor Comisiei Europene.
**De ce contează**
Declarațiile Vioricăi Dăncilă sunt relevante pentru că aduc în prim plan o perspectivă critică asupra politicilor economice și externe actuale ale României, oferind o alternativă ideologică la abordarea guvernamentală. Punctele de vedere exprimate, de la opoziția față de austeritate și majorarea taxelor, la pledoaria pentru prioritizarea intereselor naționale în detrimentul ajutoarelor externe și la o negociere mai fermă cu UE, pot influența dezbaterea publică și direcțiile politice viitoare. Aceste critici pot, de asemenea, polariza electoratul și pot determina o reevaluare a strategiilor actuale în contextul provocărilor economice și geopolitice.
În concluzie, Viorica Dăncilă a prezentat o viziune economică și politică distinctă, centrată pe stimularea investițiilor interne și pe o abordare mai naționalistă în relațiile externe. Rămâne de văzut în ce măsură aceste propuneri vor găsi ecou în spațiul politic românesc și dacă vor influența deciziile viitoare ale Guvernului sau ale partidelor de opoziție. Criticile privind PNRR și politica energetică subliniază necesitatea unei analize continue a eficienței și oportunității proiectelor și reformelor implementate.
Dezbaterea privind echilibrul dintre solidaritatea europeană și interesele naționale, precum și impactul măsurilor fiscale asupra mediului de afaceri, va continua să fie un subiect central în agenda publică românească.