Europarlamentarul PNL acuză PSD de subminarea încrederii europene
Într-un context de blocaj politic prelungit în România, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, propunerea alianței PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, a lansat un atac virulent la adresa liderului PSD, Sorin Grindeanu. Mureșan a declarat public, într-un mesaj pe Facebook, că Grindeanu „va fi întotdeauna premierul OUG 13, incapabil să câștige încrederea pentru România”, o afirmație ce subliniază tensiunile acute din scena politică românească. Critica survine în contextul în care marți, 30 iunie 2026, este ultima zi a sesiunii parlamentare, iar partidele politice analizează multiple scenarii pentru depășirea crizei guvernamentale, inclusiv posibilitatea unor noi alegeri anticipate, așa cum a sugerat și fostul președinte Traian Băsescu, conform unor surse din presă.
Siegfried Mureșan a explicat că încrederea partenerilor europeni se câștigă prin fapte concrete, nu prin simple declarații. El a reamintit că „Uniunea Europeană nu va uita niciodată că Partidul Social Democrat, sub conducerea premierului Sorin Grindeanu, a încercat să legalizeze corupția politică prin OUG 13”. Această ordonanță de urgență, emisă în ianuarie 2017, a declanșat proteste masive la nivel național, cunoscute sub numele de „#Rezist”, unde sute de mii de români au ieșit în stradă pentru a apăra statul de drept și valorile europene. Imaginile acelor proteste, susține Mureșan, „vor rămâne întipărite pentru foarte mult timp în mintea partenerilor europeni”, afectând percepția asupra angajamentului României față de lupta anticorupție.
Pe lângă episodul OUG 13, europarlamentarul PNL a menționat și alte aspecte care au contribuit la erodarea încrederii. Acesta a acuzat PSD și, implicit, pe Sorin Grindeanu, care a fost membru al Guvernului, de întârzierea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de „fuga de reforme” și de deficitul bugetar de 9.3% înregistrat sub guvernarea condusă de Marcel Ciolacu. Conform datelor Eurostat din 2023, România a înregistrat unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, depășind cu mult media europeană și angajamentele asumate prin PNRR, ceea ce a generat îngrijorări la Bruxelles privind stabilitatea fiscală.
În contrast, Mureșan a subliniat că „încrederea a fost recâștigată în ultimul an prin rezultate, prin faptul că Guvernul României, în acest an, a făcut ce a promis, a oprit risipa și și-a respectat angajamentele din PNRR”. El a citat ca dovadă adoptarea „imediată și integrală” a cererii de plată 4 din PNRR, un indicator al progresului în reformele și investițiile asumate de România. Această perspectivă, însă, este parțial contrazisă de rapoartele Comisiei Europene din 2024, care, deși au recunoscut progrese, au semnalat și întârzieri persistente la anumite jaloane și ținte, în special în ceea ce privește reforma pensiilor și guvernanța corporativă a companiilor de stat.
Argumentul lui Mureșan se înscrie într-o retorică politică mai amplă, care încearcă să traseze o linie clară între abordările politice. Pe de o parte, este subliniată necesitatea respectării angajamentelor europene și a statului de drept, ca piloni ai credibilității internaționale. Pe de altă parte, sunt criticate tentativele de a slăbi legislația anticorupție și lipsa de rigoare în gestionarea finanțelor publice. Contextul OUG 13 din 2017, care propunea modificarea Codurilor Penale pentru a dezincrimina anumite fapte de corupție, a fost perceput de societatea civilă și de partenerii externi ca un atac direct la independența justiției și la principiile statului de drept, generând o criză politică profundă. De atunci, România a fost monitorizată atent prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), deși acesta a fost ridicat oficial în 2023, după eforturi considerabile de reformă.
PSD, prin vocea unor lideri, a susținut în repetate rânduri că OUG 13 a fost o tentativă de a alinia legislația românească la deciziile Curții Constituționale și la standardele europene, negând intenția de a legaliza corupția. Cu toate acestea, interpretarea publică și reacția partenerilor europeni au fost unanim critice. De asemenea, în ceea ce privește PNRR, Guvernul actual, format din PSD și PNL, a argumentat că a depus eforturi considerabile pentru a recupera întârzierile și a asigura absorbția fondurilor europene, menționând că multe dintre jaloanele și țintele inițiale au fost ambițioase și, uneori, dificil de atins în termenele stabilite.
Criticile lui Siegfried Mureșan, un europarlamentar cu o vizibilitate semnificativă în instituțiile europene, reiterează îngrijorările legate de stabilitatea politică și de angajamentul României față de reforme. În contextul actual, în care partidele lucrează cu cinci scenarii posibile pentru depășirea crizei guvernamentale, de la formarea unui nou guvern cu o majoritate fragilă, până la alegeri anticipate, declarațiile sale adaugă presiune asupra negocierilor. Blocajul politic, așa cum a remarcat și Traian Băsescu, ar putea prelungi incertitudinea până în toamnă, afectând nu doar agenda internă, ci și poziția României la nivel european, în special în ceea ce privește viitoarele negocieri pentru aderarea la Spațiul Schengen și la zona Euro.
De ce contează
Aceste declarații sunt semnificative deoarece scot în evidență diviziunile profunde din politica românească și impactul acestora asupra credibilității externe a țării. OUG 13 rămâne o rană deschisă, un simbol al luptei pentru statul de drept, iar menționarea sa continuă subliniază importanța percepției europene asupra angajamentelor României. Întârzierile în PNRR și deficitul bugetar afectează direct bunăstarea cetățenilor, prin blocarea fondurilor europene esențiale pentru dezvoltare și prin riscul unor măsuri de austeritate. Capacitatea României de a atrage investiții și de a avansa în integrarea europeană depinde crucial de stabilitatea politică și de respectarea angajamentelor asumate.
În concluzie, atacul lui Siegfried Mureșan la adresa lui Sorin Grindeanu și a PSD, în contextul blocajului politic actual, reaprinde dezbaterea despre trecutul recent al României și despre direcția sa viitoare. Pe măsură ce sesiunea parlamentară se apropie de final, presiunea pentru formarea unui nou guvern sau pentru declanșarea alegerilor anticipate este tot mai mare. Rămâne de văzut dacă partidele politice vor reuși să găsească o soluție de compromis care să asigure stabilitatea necesară pentru implementarea reformelor și pentru menținerea credibilității României în fața partenerilor europeni.
Lipsa unui guvern stabil ar putea pune în pericol nu doar absorbția fondurilor europene rămase din PNRR, ci și îndeplinirea altor jaloane critice pentru dezvoltarea economică și socială a țării.