Fostul ministru pasează responsabilitatea și critică gestionarea litigiului
Statul român se confruntă cu o executare silită din partea companiei farmaceutice Pfizer, care a dus la poprirea unor sume colectate de EUROCONTROL pentru ROMATSA, generând o criză financiară ce amenință siguranța spațiului aerian național. Această situație a readus în prim-plan dosarul vaccinurilor, iar fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, urmărit penal în acest caz, a reacționat vehement pe Facebook, acuzând fosta conducere a Ministerului Sănătății și pe fostul premier Florin Cîțu pentru litigiul actual. „Pfizer a executat România, blocând bani care urmau să fie plătiți Romatsa de către Eurocontrol. Dacă situația va continua, urmările ar putea fi grave”, a declarat Voiculescu, subliniind urgența situației.
Potrivit lui Vlad Voiculescu, litigiul cu Pfizer vizează un contract semnat în mai 2021, la o lună după încheierea mandatului său de ministru al Sănătății. El a insistat că nicio achiziție de vaccinuri nu a fost contractată de el personal pe durata pandemiei și că toate vaccinurile Pfizer contractate în timpul mandatului său nu au expirat și nu au generat litigii. Acesta a arătat cu degetul către „domnii Cîțu și Gheorghiță” (generalul Valeriu Gheorghiță, fost șef al Comitetului Național de Coordonare a Activităților de Vaccinare - CNCAV) ca fiind responsabili pentru contractele semnate fără informarea sa prealabilă, în timpul mandatului său. Mecanismul invocat de Voiculescu presupunea ca Florin Cîțu să-i comunice lui Gheorghiță ce vaccinuri să cumpere, iar Gheorghiță, prin consilierul său din CNCAV, să transmită informația Comisiei Europene. Ulterior, după expirarea perioadei de cinci zile în care România se putea răzgândi, contractul devenea valid, iar Voiculescu susține că afla despre aceste obligații la 15-45 de zile distanță.
Fostul ministru a criticat, de asemenea, modul în care a fost gestionat litigiul ulterior plecării sale din funcție. El a reproșat fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, că nu a acceptat în 2023 o ofertă a Pfizer de a închide contractul la jumătate din valoarea actuală, spre deosebire de 24 din cele 27 de state membre UE care au negociat reduceri sau închiderea amiabilă a contractelor. Voiculescu a adăugat că dobânzile acumulate zilnic se ridică la aproape 100.000 de euro și a cerut explicații publice privind negocierile purtate în aprilie de ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, și fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, cu reprezentanții Pfizer la Washington. Potrivit lui Voiculescu, rezultatele acestor negocieri rămân neclare, iar efectele lor sunt vizibile doar prin actuala executare silită.
Dosarul vaccinurilor, care bătea pasul pe loc de mai bine de patru ani, a cunoscut o accelerare la finele anului 2023, când au fost puși sub acuzare Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă (fost ministru al Sănătății) și Andrei Baciu (fost secretar de stat în Ministerul Sănătății), alături de fostul premier Florin Cîțu. Aceștia sunt inculpați pentru fapte de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu. În prezent, Vlad Voiculescu este consilier al președintelui. În replică la executarea silită, Ilie Bolojan a anunțat că ROMATSA și avocații Guvernului vor depune săptămâna viitoare o contestație în Belgia la procedura de executare, simultan cu continuarea negocierilor cu Pfizer pentru a găsi o soluție. Această abordare subliniază complexitatea juridică și financiară a situației, cu implicații potențial grave pentru infrastructura strategică a României.
Contextul european arată că majoritatea statelor membre UE s-au confruntat cu problema stocurilor excedentare de vaccinuri anti-COVID-19. Un raport al Curții de Conturi Europene din 2022 a evidențiat deficiențe în procesul de achiziție la nivelul Comisiei Europene și în statele membre, inclusiv lipsa unei evaluări adecvate a nevoilor reale și a unei transparențe suficiente în negocieri. În ciuda acestor provocări comune, multe țări, precum Polonia, au reușit să renegocieze sau să anuleze parțial contractele, evitând pierderi financiare semnificative. Decizia României de a nu accepta oferta Pfizer din 2023, așa cum a menționat Voiculescu, o plasează într-o poziție vulnerabilă comparativ cu alte state europene care au acționat proactiv pentru a-și minimiza pierderile.
Criticile lui Voiculescu nu vizează doar deciziile economice, ci și o presupusă campanie media menită să-l transforme în „țap ispășitor”. El își bazează apărarea pe argumente cronologice stricte, subliniind că litigiul actual se referă la un contract semnat după plecarea sa din minister. Această poziție contrastează cu acuzațiile aduse în dosarul penal, unde este investigat pentru fapte comise în timpul mandatului său. Lipsa de transparență invocată de Voiculescu cu privire la negocierile recente de la Washington adaugă un strat de incertitudine, mai ales în contextul în care statul român se confruntă cu dobânzi zilnice considerabile. Această situație demonstrează dificultatea de a atribui responsabilitatea într-un proces complex de achiziții publice desfășurat în condiții de criză sanitară, unde deciziile rapide au avut consecințe financiare pe termen lung.
De ce contează
Acest scandal are implicații profunde pentru finanțele publice și pentru imaginea României pe plan internațional. Executarea silită a Pfizer, prin blocarea fondurilor ROMATSA, afectează direct o companie strategică și pune în pericol stabilitatea financiară a serviciilor de trafic aerian. Pierderile financiare, estimate la miliarde de lei, rezultate din achiziția de vaccinuri și dobânzile acumulate, reprezintă o povară semnificativă pentru bugetul de stat. Mai mult, lipsa de transparență în gestionarea acestui litigiu și acuzațiile reciproce între foștii și actualii oficiali subminează încrederea publicului în instituțiile statului și în capacitatea acestora de a gestiona crize majore. Impactul se resimte și la nivelul credibilității României ca partener contractual, în special în relația cu companiile farmaceutice internaționale.
Situația actuală deschide mai multe întrebări esențiale. Va reuși Guvernul României să conteste cu succes executarea silită în Belgia și să renegocieze termenii cu Pfizer? Ce rol vor juca negocierile diplomatice și juridice viitoare în deblocarea fondurilor și minimizarea pierderilor? De asemenea, este crucial de văzut cum va evolua dosarul penal al vaccinurilor și dacă vor fi stabilite responsabilități clare pentru deciziile luate în timpul pandemiei.
Pe termen lung, acest caz subliniază necesitatea unei mai bune planificări, a unei transparențe sporite și a unei coordonări eficiente între instituțiile statului în gestionarea crizelor, pentru a evita repetarea unor astfel de situații care afectează grav interesele naționale și bunăstarea cetățenilor.