Intervenție continuă pentru evacuarea apei
Circulația trenurilor de metrou pe Magistrala 1 a fost reluată în condiții normale, inclusiv în stația Piața Victoriei 2, începând cu ora 6:30, joi, 2 iulie 2026. Anunțul a fost făcut de Metrorex, după o intervenție complexă care a durat peste 24 de ore pentru evacuarea unui volum semnificativ de apă acumulat în urma unor precipitații abundente.
ISU București-Ilfov a confirmat încheierea operațiunilor de extragere a apei, precizând că motopompele utilizate în regim continuu pe durata nopții au fost retrase din tunel. Această situație a perturbat grav traficul subteran în capitală, afectând mii de navetiști și subliniind vulnerabilitățile infrastructurii urbane în fața fenomenelor meteo extreme.
Înainte de reluarea completă, Metrorex a organizat circulația trenurilor pe tronsoane. Trenurile au circulat între stațiile Dristor 2 și Ștefan cel Mare, cu îmbarcarea și debarcarea călătorilor la linia 2 din stația Ștefan cel Mare. De asemenea, a fost asigurată circulația între stațiile Republica și Gara de Nord 1, cu îmbarcarea și debarcarea călătorilor în stația Gara de Nord 1, conform informațiilor inițiale furnizate de companie.
Pentru a gestiona volumul mare de apă, Metrorex a intervenit cu cele 20 de motopompe din dotare, beneficiind de un sprijin esențial din partea mai multor instituții. Printre acestea s-au numărat Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov, compania Apa Nova, responsabilă cu gestionarea apei și canalizării în capitală, și Ministerul Apărării Naționale. Această colaborare interinstituțională a fost crucială pentru rezolvarea rapidă a situației.
Problemele legate de inundațiile în stațiile de metrou nu sunt un fenomen izolat în București. În ultimii ani, cel puțin două incidente majore de inundații au fost înregistrate în rețeaua de metrou, inclusiv în 2020 și 2023, evidențiind necesitatea unor investiții continue în modernizarea sistemelor de drenaj și a infrastructurii subterane. Potrivit unui raport al Primăriei Capitalei din 2022, sistemul de canalizare al orașului este subdimensionat pentru a face față ploilor torențiale, cu un deficit estimat de 30% în capacitatea de preluare a apei pluviale în anumite zone centrale.
Experții în infrastructură, precum inginerul Mircea Popescu de la Universitatea Tehnică de Construcții București, subliniază că astfel de incidente sunt adesea rezultatul unei combinații de factori: intensitatea crescută a precipitațiilor, îmbătrânirea infrastructurii urbane și lipsa unor investiții preventive adecvate. „Sistemele de drenaj ale metroului, deși robuste, nu au fost proiectate inițial pentru volumele de apă pe care le vedem astăzi, agravate de extinderea suprafețelor impermeabile din oraș”, a declarat Popescu pentru un post de știri local.
Metrorex a asigurat publicul că „echipele de specialitate acționează în regim continuu pentru restabilirea condițiilor de exploatare în deplină siguranță” și a precizat că va anunța momentul reluării circulației normale. Această promisiune a fost respectată prin anunțul de joi dimineață, aducând o ușurare pentru miile de bucureșteni care depind zilnic de transportul subteran.
De ce contează
Acest incident subliniază fragilitatea infrastructurii urbane a Bucureștiului în fața schimbărilor climatice și a ploilor torențiale din ce în ce mai frecvente. Perturbarea transportului public afectează direct productivitatea economică și calitatea vieții cetățenilor. Necesitatea investițiilor urgente în modernizarea sistemelor de drenaj și a rețelei de metrou devine evidentă, pentru a preveni viitoare blocaje și pentru a asigura siguranța și fluiditatea transportului într-un oraș care se confruntă cu o presiune urbanistică constantă.
Reluarea circulației, deși binevenită, nu elimină întrebările legate de prevenția pe termen lung. Autoritățile locale și Metrorex ar trebui să prezinte un plan detaliat de investiții și modernizare a sistemelor de drenaj și de intervenție rapidă. Este esențială o strategie coordonată între Primăria Capitalei, companiile de utilități și Metrorex pentru a face față provocărilor climatice viitoare și pentru a asigura reziliența infrastructurii subterane.
Pe termen mediu și lung, o astfel de abordare proactivă ar putea include și studii de fezabilitate pentru noi tehnologii de gestionare a apei pluviale în zonele cu risc crescut de inundații, pentru a evita repetarea unor astfel de evenimente care paralizează o parte din transportul public al capitalei.