Conectivitate strategică România-Republica Moldova prin autostradă
Un moment istoric pentru infrastructura românească și relațiile cu Republica Moldova a avut loc joi, 2 iulie 2026, la Palatul Victoria, când a fost semnat contractul pentru tronsonul 4 al Autostrăzii Unirii (A8), între Iași și Ungheni, și memorandumul de colaborare transfrontalieră. Evenimentul, la care au participat premierul interimar Ilie Bolojan, ministrul Transporturilor, Radu Miruță, și viceprim-ministrul Republicii Moldova, Vladimir Bolea, marchează un pas decisiv în realizarea unei conexiuni rutiere directe, esențiale pentru dezvoltarea economică și socială a regiunii, așa cum a declarat Ilie Bolojan, citat de Stiripesurse.ro.
Valoarea contractului pentru tronsonul 4 este estimată la 4,7 miliarde de lei fără TVA, potrivit CNIR, o cifră confirmată și de Antena 3 CNN. Totuși, HotNews.ro menționează o valoare de 3,57 miliarde de lei, atribuind contractul asocierii italiene ITINERA S.p.A. – ICM S.p.A. – SAIPEM S.p.A. Această diferență de valoare ar putea reflecta fie o revizuire a estimărilor, fie o confuzie între valoarea inițială a licitației și cea finală a contractului semnat. Durata totală de implementare este de 46 de luni, dintre care 10 luni sunt alocate proiectării și 36 de luni execuției, conform HotNews.ro. Prioritate absolută va avea legătura cu Podul peste Prut de la Ungheni, care trebuie finalizată în 18 luni, o cerință subliniată de toate sursele.
Tronsonul 4, lung de 15,5 kilometri, este de o importanță crucială, nu doar pentru că închide traseul A8 până la frontiera cu Republica Moldova, ci și pentru că include, în premieră, aproximativ cinci kilometri de autostradă construiți de România pe teritoriul Republicii Moldova. Această componentă transfrontalieră este reglementată de acordul guvernamental semnat simultan, care stabilește cadrul juridic necesar și coordonarea proiectului între cele două state, potrivit Antena 3 CNN. Acest lucru creează un precedent important pentru proiectele de infrastructură comune și subliniază angajamentul României de a sprijini Republica Moldova în integrarea sa europeană și în dezvoltarea conectivității.
Proiectul este finanțat prin programul european SAFE (Secure and Resilient European Transport System), un instrument dedicat proiectelor strategice de infrastructură cu rol dual, care vizează dezvoltarea conectivității între statele UE și țările partenere, conform HotNews.ro. Această finanțare europeană subliniază recunoașterea rolului strategic al A8 nu doar la nivel național, ci și regional, ca o punte de legătură între Europa de Vest, România și Republica Moldova, extinzându-se potențial către Ucraina. Tronsonul va include 14 poduri și pasaje, două tunele (dintre care unul de aproximativ 1,8 kilometri) și două noduri rutiere care vor asigura legătura cu zona metropolitană Iași și cu viitorul Spital Regional de Urgență, detalii oferite de HotNews.ro.
Semnarea contractului a fost posibilă după ce Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) a respins contestațiile depuse în procedura de atribuire, un aspect menționat de Antena 3 CNN. Acest lucru deblochează un proiect așteptat de zeci de ani în regiunea Moldovei. Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat că, deși trei dintre cele patru sectoare ale tronsonului Pașcani-Ungheni au contractele semnate, un singur lot se află încă în procedură de contestație la CNSC, exprimându-și speranța că acesta va fi semnat cel târziu în toamna acestui an. Obiectivul asumat de autorități este ca, până în 2030, să se poată circula pe autostradă între București și Republica Moldova, între București și nordul Moldovei, și între București și Ucraina, conform Stiripesurse.ro.
Acordul dintre România și Republica Moldova, actualizând un document semnat în 2022, clarifică finanțarea podului rutier de la Ungheni și a primului tronson de autostradă de 5 kilometri pe teritoriul Republicii Moldova, care va asigura legătura cu viitorul hub logistic de la Ungheni. Acest pod este într-o stare avansată de lucru și va fi terminat în toamna acestui an, potrivit declarațiilor lui Ilie Bolojan. Expertul în infrastructură, Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, apreciase în iunie că se va putea circula pe primii kilometri ai Autostrăzii Unirii în prima jumătate a anului 2027, o perspectivă care, deși optimistă, subliniază urgența și importanța proiectului.
De ce contează
Această investiție masivă în infrastructură este vitală pentru dezvoltarea economică a Moldovei românești, una dintre cele mai puțin dezvoltate regiuni ale țării, și pentru consolidarea legăturilor cu Republica Moldova. Conectivitatea rutieră va facilita schimburile comerciale, va reduce timpii de tranzit și va atrage investiții, contribuind la creșterea nivelului de trai al locuitorilor. De asemenea, Autostrada Unirii A8 are un rol strategic în integrarea europeană a Republicii Moldova, oferindu-i o legătură directă cu rețeaua de transport europeană și consolidând parteneriatul strategic dintre cele două state. Este o investiție în viitorul comun al spațiului românesc.
Pe lângă finalizarea contestațiilor pentru ultimul lot al tronsonului Pașcani-Ungheni, provocarea majoră rămâne respectarea termenelor de execuție, având în vedere istoricul proiectelor de infrastructură din România. Monitorizarea atentă a lucrărilor și o bună coordonare între autoritățile române și cele moldovenești vor fi esențiale pentru succesul acestui proiect. Odată finalizată, Autostrada Unirii A8 va transforma radical accesibilitatea regiunii și va deschide noi perspective de dezvoltare, îndeplinind o promisiune așteptată de decenii.
Rămâne de văzut dacă termenul de 2030 pentru finalizarea întregului coridor București-Ucraina/Republica Moldova, invocat de premierul interimar, va fi respectat, având în vedere complexitatea și amploarea lucrărilor.