Fostul șef al armatei își anunță intenția
Fostul comandant suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador la Londra, Valerii Zalujnîi, l-a informat pe președintele Volodimir Zelenski că este pregătit să candideze la alegerile prezidențiale, în cazul în care acestea vor fi organizate în toamna acestui an. Anunțul, confirmat de surse citate de Ukrainska Pravda, marchează conturarea unui potențial duel politic major, care ar putea diviza societatea ucraineană într-un moment crucial al războiului.
Discuția decisivă a avut loc la Kiev, unde Zalujnîi fusese convocat oficial pentru a discuta despre schimbările politice din Marea Britanie, contextul fiind demisia premierului britanic Keir Starmer. Potrivit surselor apropiate ambilor participanți, citate de Mediafax și Pro TV, prima parte a întâlnirii s-a axat pe situația de la Londra și posibilele consecințe asupra relațiilor ucraineano-britanice, Marea Britanie fiind un partener strategic al Ucrainei. Ulterior, Zelenski a abordat direct subiectul alegerilor prezidențiale, întrebându-l pe Zalujnîi: „Dacă alegerile au loc toamna, veți candida?”. Răspunsul a fost categoric: „Da. Voi candida.”
Motivația lui Zalujnîi, actualmente ambasador în Marea Britanie, este una personală, dar și legată de așteptările publice. El a explicat că nu a urmărit niciodată o carieră politică, însă mulți ucraineni își pun speranțele în el și nu îi poate dezamăgi, așa cum reiese din relatările StirileProTV și Mediafax. Această declarație subliniază presiunea populară și încrederea de care se bucură fostul comandant, considerat de mulți un erou național pentru rolul său în rezistența împotriva invaziei rusești din februarie 2022.
Președintele Zelenski a argumentat că evoluțiile favorabile de pe linia frontului oferă o „fereastră de oportunitate” pentru organizarea alegerilor, menționând că societatea rămâne consolidată. Cu toate acestea, el a subliniat necesitatea de a evita o nouă divizare internă și, implicit, riscurile unei confruntări directe Zelenski-Zalujnîi. Echipa prezidențială, conform surselor, a fost dispusă să-i ofere lui Zalujnîi aproape orice funcție de stat, inclusiv cea de prim-ministru, pentru a-l descuraja să intre în cursa electorală și a preveni o campanie excesiv de confruntațională. Totuși, Zalujnîi a refuzat aceste oferte, rămânând ferm pe poziția sa.
În timpul șederii sale la Kiev, Zalujnîi s-a întâlnit și cu alți oficiali de rang înalt, printre care Rustem Umierov, ministrul Apărării, și Davyd Arakhamiia, liderul partidului Slujitorul Poporului. Aceștia au reiterat argumentele privind o posibilă divizare socială și pericolele unei campanii electorale intense, însă poziția generalului a rămas neschimbată. Această tentativă a biroului prezidențial de a-l convinge pe Zalujnîi să renunțe la candidatură demonstrează îngrijorarea față de impactul unei astfel de competiții asupra unității naționale.
Alegerile prezidențiale din Ucraina nu au o dată certă, deoarece legea marțială, în vigoare de la începutul invaziei rusești, nu permite organizarea scrutinului. Mandatul lui Zelenski a fost prelungit din cauza războiului. Totuși, discuțiile despre posibilitatea organizării alegerilor în toamnă sugerează o reevaluare a situației, posibil legată de percepția unei evoluții favorabile pe front, așa cum a menționat Zelenski. Experții, însă, se tem că o luptă electorală între două figuri atât de importante ar putea diviza societatea, o preocupare validată de istoria recentă a Ucrainei, marcată de tensiuni politice interne chiar și înaintea conflictului actual.
Alți posibili candidați menționați în presa ucraineană includ pe fostul președinte Petro Poroșenko, care și-a exprimat intenția de a candida, Oleksii Arestovîci, fost consilier prezidențial, Iulia Timoșenko, o figură proeminentă, și, speculativ, Kirilo Budanov (șeful serviciului de informații militare) și Vitalii Klitschko (primarul Kievului), deși aceștia din urmă nu și-au anunțat oficial intențiile. Această listă de potențiali candidați subliniază diversitatea peisajului politic ucrainean, chiar și în condiții de război, și dorința unor actori de a se poziționa pentru viitorul post-conflictual.
Un context istoric relevant este cel al alegerilor din 2019, când Zelenski, un novice în politică, a câștigat detașat, promițând o nouă abordare și combaterea corupției. Popularitatea sa a crescut exponențial după invazia rusă, transformându-l într-un simbol al rezistenței naționale. O comparație cu alte țări aflate în conflict, unde alegerile sunt adesea amânate pentru a evita destabilizarea internă, arată dilema cu care se confruntă Ucraina. De exemplu, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Marea Britanie a amânat alegerile generale până la sfârșitul conflictului, pentru a menține unitatea națională.
Potrivit unui sondaj realizat de Centrul Razumkov în ianuarie 2024, în ciuda popularității lui Zelenski, Zalujnîi se bucura de o încredere considerabilă, cu un rating de aprobare de aproximativ 70%, comparativ cu aproximativ 60% pentru președinte. Aceste cifre, deși anterioare anunțului oficial de candidatură, indică potențialul electoral semnificativ al lui Zalujnîi și justifică îngrijorările biroului prezidențial privind o competiție acerbă. Situația amintește de tensiunile dintre liderii militari și civili din timpul războiului civil spaniol (1936-1939), unde disensiunile interne au slăbit efortul de război. Evitarea unui scenariu similar este esențială pentru supraviețuirea Ucrainei ca stat independent.
De ce contează
Acest anunț al lui Valerii Zalujnîi are implicații profunde pentru stabilitatea internă a Ucrainei și pentru efortul de război. O campanie electorală acerbă între două figuri atât de proeminente ar putea distrage atenția de la prioritățile militare și ar putea exploata diviziunile sociale, slăbind coeziunea națională într-un moment în care unitatea este vitală. În plus, o competiție electorală ar putea fi percepută de aliații occidentali ca un semn de instabilitate, influențând sprijinul militar și financiar. Pentru cetățenii ucraineni, alegerea dintre Zelenski și Zalujnîi ar reprezenta nu doar o opțiune politică, ci și o decizie strategică privind direcția viitoare a țării în contextul agresiunii rusești, cu riscul de a polariza și mai mult societatea deja afectată de conflict.
Concluzie Decizia lui Valerii Zalujnîi de a candida la președinție, dacă alegerile vor avea loc în toamnă, deschide o nouă pagină în politica ucraineană, marcată de tensiuni între necesitatea unității în timp de război și principiile democratice. Întâlnirea sa cu Zelenski și refuzul ofertelor de funcții înalte demonstrează hotărârea sa de a intra în cursa electorală. Rămâne de văzut dacă și când vor fi organizate aceste alegeri, având în vedere legea marțială încă în vigoare. Discuțiile viitoare vor trebui să echilibreze aspirațiile democratice cu imperativul stabilității naționale.
Modul în care Ucraina va gestiona această potențială confruntare politică va fi un test crucial pentru reziliența sa ca stat și societate, având consecințe directe asupra capacității sale de a rezista agresiunii externe și de a-și reconstrui viitorul post-conflictual.