Val de acuzații de corupție și nepotism
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reacționat public la scandalul de corupție și nepotism de la compania de stat MoldATSA, admițând că a avut loc o „greșeală sistemică” și că încrederea cetățenilor în instituții a fost serios afectată. Declarațiile sale vin în contextul în care anchetele penale au scos la iveală salarii exorbitante, angajări fără concurs și suspiciuni de abuz în serviciu, iar în centrul controversei a ajuns Anastasia Tăburceanu, verișoara șefei statului. „Vreau să vă spun cu toată sinceritatea că nu am știut de aceste abuzuri. Dar asta nu este o scuză și demonstrează că lucrurile care s-au întâmplat reprezintă o greșeală sistemică, care necesită intervenții imediate”, a declarat Maia Sandu, potrivit Agerpres, pe 1 iulie 2026.
Scandalul a erupt după ce ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) au desfășurat, la 30 iunie 2026, acțiuni de urmărire penală la MoldATSA, compania responsabilă de gestionarea spațiului aerian al Republicii Moldova. Anchetatorii au identificat peste 30 de angajări fără concurs, acordarea de prime fără criterii de performanță, cumulul de două sau chiar trei funcții de către unii angajați și suspiciuni privind falsificarea unor CV-uri și acordarea unor remunerații nejustificate. Aceste nereguli au generat un val de indignare publică și au pus sub semnul întrebării integritatea guvernării PAS, care și-a construit imaginea pe lupta anticorupție.
Un aspect care a amplificat dimensiunea politică a scandalului este implicarea Anastasiei Tăburceanu, verișoara Maiei Sandu, care a ocupat funcția de purtătoare de cuvânt la MoldATSA. Presa de la Chișinău a relatat că aceasta ar fi încasat sume considerabile, aproximativ 120.000 de lei moldovenești lunar de la compania de stat, la care se adăugau circa 4.000 de euro lunar pentru activități de consultanță într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană. Ulterior, Anastasia Tăburceanu și-a anunțat demisia și a declarat că va restitui toate sumele încasate sub formă de sporuri și adaosuri salariale, o decizie care, deși tardivă, a încercat să atenueze presiunea publică.
Maia Sandu a recunoscut că este „supărată, probabil mai mult decât ceilalți” și a subliniat că „tratamentul preferențial, beneficiile nemeritate, risipa banului public sunt inacceptabile”. Ca răspuns direct la aceste evenimente, șefa statului a anunțat măsuri concrete pentru a reforma modul de numire în funcțiile de conducere din instituțiile publice. Acestea includ obligativitatea avizului Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și al CNA, verificarea tuturor informațiilor despre experiențele anterioare ale candidaților și obținerea de recomandări de la angajatorii precedenți. De asemenea, a propus limitarea cumulului de funcții și o reglementare mai strictă a remunerațiilor din întreprinderile de stat, cu scopul de a corecta „sumele exagerate și nejustificate”.
Politologul Cristian Hrițuc a descris situația drept un moment de cotitură, afirmând că „s-a spart buboiul în Republica Moldova. A sosit momentul în care nu s-a mai putut ține capacul pe oală”. Potrivit lui Hrițuc, scandalul afectează grav imaginea anticorupție a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și a Maiei Sandu personal, sugerând că „PAS practică exact nepotismul pe care îl critica înainte de venirea la putere”. Analistul a avertizat că formațiunea de guvernare intră într-o perioadă dificilă, deoarece „Maia Sandu și PAS nu mai pot da vina pe diavol. Acum se luptă cu ei înșiși. Ei sunt principalii lor adversari, prin propria guvernare.” Această perspectivă subliniază presiunea internă și externă cu care se confruntă actuala administrație, într-un moment crucial pentru parcursul european al țării.
Comparativ cu alte țări din regiune, problema nepotismului și a salariilor nejustificate în companiile de stat este o provocare recurentă, adesea semnalată în rapoartele de țară ale Comisiei Europene privind statul de drept și buna guvernanță. De exemplu, în România, cazuri similare de angajări pe criterii politice sau de rudenie au fost frecvent investigate de DNA și au dus la numeroase condamnări, subliniind dificultatea eradicării acestor practici în spațiul post-sovietic. Transparența și mecanismele de control sunt esențiale pentru a preveni astfel de abuzuri și pentru a asigura o gestionare eficientă a resurselor publice, un principiu fundamental al integrării europene.
Maia Sandu a reiterat angajamentul Republicii Moldova față de integrarea europeană, afirmând că „Avem obligația să ducem Republica Moldova în Uniunea Europeană. Este un drum prea important ca să-l ratăm. Trebuie să reparăm toate breșele, să facem curățenie în instituții și să restabilim încrederea oamenilor într-un stat corect și european”. Această declarație subliniază miza mare a momentului și necesitatea unor acțiuni rapide și decisive pentru a recâștiga încrederea publicului și a partenerilor internaționali, în special în contextul statutului de țară candidată la UE obținut în 2022.
De ce contează
Acest scandal este crucial pentru credibilitatea guvernării pro-europene din Republica Moldova și pentru parcursul său către Uniunea Europeană. El testează angajamentul Maiei Sandu și al PAS față de principiile anticorupție și buna guvernanță, pe care și-au construit platforma politică. Fără o reacție fermă și măsuri corective transparente, încrederea cetățenilor și a partenerilor externi ar putea fi erodată semnificativ, punând în pericol eforturile de reformă și stabilitatea politică. Recâștigarea încrederii este esențială pentru a menține sprijinul popular pentru integrarea europeană și pentru a demonstra capacitatea statului de a funcționa după standarde europene.
În perioada următoare, se așteaptă ca autoritățile să finalizeze anchetele penale la MoldATSA și să aplice sancțiuni corespunzătoare, în conformitate cu legislația în vigoare. De asemenea, implementarea rapidă a reformelor anunțate de Maia Sandu privind numirile în funcțiile publice și reglementarea remunerațiilor va fi un test cheie pentru capacitatea guvernării de a-și respecta promisiunile. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a repara imaginea afectată a PAS și pentru a restabili pe deplin încrederea publicului, într-un context politic intern deja tensionat și cu presiuni externe semnificative.
Monitorizarea atentă a implementării acestor reforme va fi crucială pentru a evalua eficacitatea lor pe termen lung.