Salarii uriașe și demisii în scandalul de corupție
Un amplu scandal de corupție a zguduit scena politică din Republica Moldova, având în centru întreprinderea de stat „Moldatsa”, responsabilă de controlul traficului aerian. Dezvăluirile presei moldovenești au condus la excluderea din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a Anastasiei Taburceanu, verișoară a președintei Maia Sandu, angajată la „Moldatsa” cu un salariu considerabil. Președinta Sandu a calificat aceste venituri drept „bani nemeritați”, subliniind necesitatea returnării lor și distanțându-se de acțiunile verișoarei sale, conform Ziarului de Gardă.
Scandalul a izbucnit în luna iunie 2026, după o investigație publicată de Ziarul de Gardă. Jurnaliștii au dezvăluit că Dumitru Vangheli, directorul general al „Moldatsa”, încasa un salariu lunar de aproximativ 110.000 de lei moldovenești (circa 5.500 de euro) și că CV-ul său, cu care a câștigat concursul pentru funcție organizat de Agenția Proprietății Publice (APP) în 2025, conținea informații false. Printre neadevăruri se numărau obținerea unei licențe de pilot la o academie canadiană de top și o experiență de doi ani ca pilot la Air Canada, informații infirmate chiar de compania aeriană și de alte surse verificate de ZdG.
La scurt timp după aceste dezvăluiri, în spațiul public au apărut informații despre angajarea Anastasiei Taburceanu la „Moldatsa” ca specialistă în comunicare, cu un salariu lunar de 75.000 de lei moldovenești (aproximativ 3.700 de euro). Aceasta fusese anterior responsabilă de comunicare pentru fostul premier Natalia Gavrilița și, în paralel cu postul de la „Moldatsa”, lucra și la Guvern într-un proiect finanțat din fonduri europene. Salariile uriașe, în contextul în care Republica Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa, au stârnit un val de indignare publică și critici virulente la adresa partidului de guvernământ PAS și a președintei Maia Sandu.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Dumitru Vangheli a fost suspendat și ulterior demis din funcția de director al „Moldatsa”. Anastasia Taburceanu a demisionat și a anunțat că va restitui banii încasați, care se ridică la aproape jumătate de milion de lei moldovenești (circa 24.000 de euro). Scandalul a antrenat și alte demisii importante: Roman Cojuhari de la șefia Agenției Proprietății Publice (APP) și deputatul PAS Radu Marian din funcția de președinte al comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, conform surselor citate. Aceste demisii subliniază presiunea publică și politică generată de caz.
Marți, 30 iunie 2026, Igor Grosu, președintele PAS și al Parlamentului Republicii Moldova, a declarat că partidul „își cere scuze de la cetățeni pentru greșelile comise și își asumă responsabilitatea pentru erorile instituționale și umane făcute în gestionarea Moldatsa”. Grosu a recunoscut că investigația Ziarului de Gardă a reprezentat „o lecție dură” și a evidențiat vulnerabilitățile sistemului. El a anunțat retragerea calității de membră a partidului Anastasiei Taburceanu și excluderea din PAS a lui Mihai și Petru Bondari și a Liliei Coică, implicați în alte scandaluri. De asemenea, Grosu a cerut Guvernului demisia lui Petru Bondari din funcția de director al companiei „Metalferos” și o revizuire generală a salariilor mari din întreprinderile de stat.
Președinta Maia Sandu s-a delimitat ferm de acțiunile verișoarei sale într-o conferință de presă susținută miercuri, 1 iulie 2026. „Nu pot să înțeleg ce s-a întâmplat în cazul Anastasiei Taburceanu, nu o recunosc, nu pot să-mi explic aceste lucruri. Din păcate, în fiecare familie sau aproape în fiecare familie există o persoană care face câte o boroboață după care te doare capul”, a declarat șefa statului, citată de Ziarul de Gardă. Ea a reiterat că majoritatea rudelor sale lucrează onest, fie în instituțiile statului, fie în sectorul privat, și că ea însăși și-a câștigat întotdeauna salariul cinstit. Anterior, Maia Sandu declarase deja că nu a avut nicio implicare în angajarea verișoarei sale la „Moldatsa”.
Pentru a preveni repetarea unor astfel de situații, președinta Maia Sandu a anunțat miercuri un pachet de măsuri pentru reformarea administrării întreprinderilor de stat. Acestea includ controale riguroase privind cheltuirea banilor publici, verificarea candidaților la funcții de conducere de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Centrul Național Anticorupție (CNA), sancționarea celor care au încălcat legea în cadrul unei „curățenii generale” și evaluarea tuturor contractelor de consultanță finanțate din asistență externă, potrivit ZdG. Aceste măsuri vizează creșterea transparenței și responsabilității în sectorul public, un domeniu adesea vulnerabil la corupție în țările din Europa de Est, unde reformele post-comuniste au lăsat loc unor practici clientelare.
**De ce contează** Acest scandal are implicații profunde pentru Republica Moldova și pentru parcursul său european. El subminează încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în clasa politică, într-un moment crucial în care țara încearcă să demonstreze angajament pentru reforme și stat de drept în vederea aderării la Uniunea Europeană. Dezvăluirile despre salarii exorbitante și angajări pe criterii de rudenie sau cu CV-uri false alimentează percepția că privilegiile și corupția persistă, în ciuda retoricii anticorupție a guvernării. Capacitatea autorităților de a gestiona transparent și ferm acest caz este esențială pentru credibilitatea procesului de integrare europeană și pentru consolidarea democrației în țară.
**Concluzie** Scandalul „Moldatsa” a demonstrat vulnerabilitățile sistemului de gestionare a întreprinderilor de stat din Republica Moldova și a subliniat necesitatea unor reforme structurale urgente. Angajamentul declarat al PAS și al președintei Maia Sandu de a face „curățenie” și de a implementa măsuri anticorupție este un pas important, dar eficacitatea acestora va depinde de aplicarea lor consecventă și transparentă. Rămâne de văzut dacă pachetul de măsuri anunțat va reuși să restabilească încrederea publică și să prevină viitoare abuzuri.
Monitorizarea atentă a implementării acestor reforme, atât de către societatea civilă, cât și de partenerii internaționali, va fi crucială pentru a asigura că Republica Moldova își respectă angajamentele privind buna guvernanță și statul de drept, elemente fundamentale pentru aspirațiile sale europene.