Temeri de haos în aeroporturi în plin sezon estival
Companiile aeriene și aeroporturile europene au adresat o scrisoare urgentă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitând suspendarea temporară a noului sistem biometric de verificare a frontierelor al Uniunii Europene. Solicitarea, făcută publică miercuri, 1 iulie 2026, vine pe fondul temerilor că sistemul, introdus treptat din octombrie anul trecut, va agrava semnificativ blocajele și timpii de așteptare în timpul sezonului estival, potrivit The Guardian.
Organizațiile din industrie, ACI Europe (care reprezintă aeroporturile), Airlines 4 Europe și Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA), au declarat într-un comunicat comun că situația a atins un „punct critic”. Acestea au subliniat că pasagerii sunt deja nevoiți să aștepte la cozi de până la cinci ore în orele de vârf, adesea în afara clădirilor terminalelor sau pe platforme expuse, din cauza incapacității facilităților de control la frontieră de a procesa sosirile suficient de rapid. Această situație a dus la plecarea avioanelor pe jumătate goale sau la amânarea decolărilor, în timp ce pasagerii sunt blocați la controlul pașapoartelor.
Sistemul biometric impune cetățenilor din afara UE să se înregistreze cu amprente digitale și o fotografie la aeroportul de destinație. Deși intenția este de a îmbunătăți securitatea și eficiența pe termen lung, implementarea sa a generat dificultăți operaționale majore. Experții din aviație, precum analistul independent Marius Popescu, subliniază că „lipsa unei infrastructuri adecvate și a personalului suficient pentru a gestiona noile cerințe biometrice a transformat un instrument menit să eficientizeze într-un factor de blocaj. Statele membre nu au alocat resursele necesare pentru a susține această tranziție”. Această problemă este amplificată de volumul mare de pasageri din lunile iulie și august, perioadă de vârf pentru călătoriile de vară în Europa.
Organizațiile au cerut Comisiei Europene să permită aeroporturilor să „suspende complet” controalele biometrice „ori de câte ori volumul de pasageri depășește capacitatea operațională a instalațiilor de control la frontieră” pe parcursul lunilor iulie și august. Această măsură ar oferi un răgaz necesar și ar preveni un colaps operațional în aeroporturi. Presiunea este descrisă ca fiind „nesustenabilă” asupra autorităților de frontieră, aeroporturilor și companiilor aeriene, cerându-se o „intervenție imediată înainte ca situația să se deterioreze și mai mult”.
Contextul acestei cereri este o creștere constantă a traficului aerian post-pandemie, combinată cu deficiențe structurale. Conform Eurostat, traficul de pasageri în UE a crescut cu 29% în 2023 comparativ cu 2022, atingând 95% din nivelurile pre-pandemice din 2019. Această creștere rapidă, alături de penuria de personal în sectorul aviatic, semnalată de Agenția Europeană pentru Siguranța Aviației (EASA) într-un raport din 2024, pune o presiune imensă pe operațiunile la sol. În România, de exemplu, Aeroportul Otopeni a înregistrat o creștere de 18% a numărului de pasageri în primul trimestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor Companiei Naționale Aeroporturi București, indicând o tendință similară de creștere a volumului de călători.
Criticii sistemului biometric, chiar dacă recunosc beneficiile sale pe termen lung pentru securitatea frontierelor externe ale UE, susțin că implementarea sa a fost pripită și insuficient testată în condiții de trafic intens. Pe de altă parte, susținătorii sistemului, inclusiv oficiali ai Comisiei Europene, argumentează că întârzierile sunt inerente în faza inițială a oricărui sistem nou și că beneficiile pe termen lung, inclusiv o mai bună gestionare a fluxurilor de migrație și combaterea criminalității transfrontaliere, justifică dificultățile inițiale. Ei sugerează că statele membre ar trebui să investească mai mult în echipamente și personal pentru a accelera procesarea, mai degrabă decât să suspende sistemul.
De ce contează
Această dispută are implicații directe pentru milioane de călători, afectând planurile de vacanță, întâlnirile de afaceri și conectivitatea europeană. Blocajele prelungite în aeroporturi nu numai că generează frustrare și pierderi financiare pentru pasageri și companii, dar pot afecta și reputația Europei ca destinație turistică eficientă. O suspendare temporară ar putea oferi timp pentru optimizarea proceselor și investiții în infrastructură, prevenind un haos generalizat în plin sezon estival, care ar putea avea repercusiuni economice semnificative asupra turismului și transportului aerian din UE.
Situația rămâne tensionată, iar Comisia Europeană este acum sub presiune să răspundă cererii. Decizia va influența modul în care milioane de cetățeni non-UE vor călători în Europa în următoarele luni. Dacă cererea de suspendare va fi refuzată, aeroporturile și companiile aeriene vor trebui să găsească soluții alternative pentru a gestiona fluxurile, posibil prin rerutări sau reduceri de zboruri, ceea ce ar genera costuri suplimentare și inconveniente. Pe termen lung, este esențială o colaborare mai strânsă între instituțiile UE, statele membre și industria aviatică pentru a asigura o implementare eficientă și sustenabilă a sistemelor de control la frontieră, care să echilibreze securitatea cu fluiditatea călătoriilor.
Rămâne de văzut dacă flexibilitatea solicitată de industrie va fi acordată în fața iminentului vârf de sezon.