Apel pentru o schimbare de paradigmă în sănătate
România se confruntă cu cel mai lung timp de așteptare din Uniunea Europeană pentru accesul pacienților la medicamente inovatoare, o perioadă mediană de 1.201 de zile (peste trei ani) de la autorizarea acestora de către Agenția Europeană a Medicamentului. Această situație a fost evidențiată de Frank Loeffler, General Manager Roche România, în cadrul celei de-a patra ediții a conferinței Gândul EU Health Summit, parte a seriei Europa Connect. Loeffler a subliniat că este necesară o schimbare fundamentală de perspectivă, în care terapiile inovatoare să fie percepute ca investiții strategice, nu doar ca simple cheltuieli.
„Primul lucru pe care trebuie să îl schimbăm este perspectiva asupra bugetului. Există încă o concepție greșită, conform căreia medicamentele inovatoare reprezintă doar o povară financiară. În realitate, investiția în inovație astăzi construiește sustenabilitatea sistemică de care avem nevoie mâine”, a declarat Frank Loeffler. Această abordare, susținută și de partenerii conferinței precum Sanador, Regina Maria, MSD, BBraun și Clinicile Affidea, ar putea transforma sistemul sanitar românesc dintr-unul reactiv, centrat pe gestionarea crizelor, într-un motor proactiv de sănătate și dezvoltare economică.
Potrivit reprezentantului Roche România, întârzierea accesului la tratamente inovatoare generează costuri mult mai mari pentru sistemul de sănătate pe termen lung, prin tratarea pacienților în stadii avansate ale bolii. Această ineficiență este exacerbată de alocarea disproporționată a resurselor: România direcționează 43,7% din bugetul total al sănătății către asistența spitalicească, un model considerat extrem de ineficient și centrat pe spital. Tratarea timpurie a pacienților, facilitată de accesul rapid la inovație, ar muta presiunea departe de aceste costuri directe și costisitoare, conform analizei prezentate la summit. Această statistică din 2026 subliniază o problemă structurală persistentă în sistemul medical românesc, care contrastează puternic cu modelele de sănătate preventivă și ambulatorie din alte state membre UE, unde investițiile în faza incipientă a bolii sunt prioritare.
Loeffler a pledat pentru o modernizare urgentă a sistemului de compensare a medicamentelor, solicitând ca deciziile să nu mai fie luate exclusiv pe baza constrângerilor bugetare imediate. El a propus o evaluare a „valorii reale și multidimensionale” pe care o terapie o aduce în viața pacientului și în economie. Aceasta include nu doar reducerea suferinței și prelungirea vieții, ci și reintegrarea pacienților pe piața muncii și reducerea costurilor indirecte asociate cu boala cronică. De asemenea, a accentuat necesitatea unor mecanisme financiare flexibile între autorități și industria farmaceutică, menite să asigure predictibilitate bugetară și, implicit, un acces mai rapid la tratamentele inovatoare.
Un alt pilon al viziunii sale este transformarea României într-un centru regional pentru cercetarea clinică. Industria farmaceutică, a explicat Loeffler, ar trebui privită nu doar ca un furnizor de medicamente, ci ca un partener strategic de dezvoltare economică. Studiile clinice atrag investiții străine semnificative, generează resurse suplimentare pentru spitale și bugetul public și oferă pacienților acces gratuit la terapii de ultimă generație. Pentru a atinge acest obiectiv, este esențială implementarea unei legislații moderne și a unor stimulente fiscale și administrative, inspirate din modele de succes deja validate în alte state europene. Această strategie ar permite României să capitalizeze pe expertiza medicală existentă și să creeze locuri de muncă înalt calificate, contribuind la dezvoltarea economică pe termen lung, conform datelor din 2026.
Privind spre următorul deceniu, reprezentantul Roche România a subliniat că succesul medicinei de precizie depinde critic de dezvoltarea unui sistem integrat de îngrijire. Acesta trebuie să cuprindă o acoperire sincronizată pe întregul „continuum de îngrijire”: de la diagnostic timpuriu și țintit, la tratament de precizie și monitorizare continuă. Această abordare holistică, bazată pe parteneriat și o infrastructură completă, este considerată pasul critic pentru a transforma sistemul de sănătate românesc.
De ce contează
Întârzierea accesului la tratamente inovatoare are consecințe directe și grave asupra sănătății publice și economiei. Pacienții români suferă mai mult și mai mult timp, iar costurile sistemului de sănătate cresc exponențial pe măsură ce bolile avansează. Prin adoptarea unei abordări centrate pe investiție și prevenție, România ar putea nu doar să îmbunătățească semnificativ calitatea vieții cetățenilor săi, ci și să genereze beneficii economice substanțiale prin reducerea cheltuielilor pe termen lung, creșterea productivității și atragerea de investiții în cercetare. Această schimbare de paradigmă este crucială pentru alinierea la standardele europene și pentru asigurarea unui viitor sustenabil în sănătate.
În concluzie, viziunea prezentată de Frank Loeffler subliniază că investițiile în cercetare, accesul rapid la inovație și o colaborare consolidată între autorități și industria farmaceutică sunt esențiale pentru transformarea sistemului sanitar românesc. Asigurarea unui „continuum integrat” de îngrijire și stimularea cercetării medicale de vârf ar maximiza valoarea fiecărui euro cheltuit, conform estimărilor din 2026. Următorii pași critici includ modernizarea legislației, implementarea de stimulente fiscale și administrative, și dezvoltarea de mecanisme financiare flexibile, toate acestea vizând o abordare proactivă.
Rămâne de văzut în ce măsură autoritățile române vor adopta aceste propuneri pentru a reduce decalajul față de restul Uniunii Europene și pentru a asigura un acces echitabil la inovație medicală pentru toți cetățenii.