Peste 120.000 de candidați la proba obligatorie a profilului
Miercuri, 1 iulie 2026, absolvenții de liceu din România susțin proba obligatorie a profilului în cadrul examenului de Bacalaureat 2026. Candiații de la profilul real (filiera teoretică), tehnologic, militar și pedagogic (specializarea învățători-educatoare) dau examen la Matematică, în timp ce absolvenții de la profilul umanist (filiera teoretică) și celelalte specializări din filiera vocațională susțin proba la Istorie. Examenele au loc în 443 de centre din țară, iar accesul candidaților a fost permis până la ora 8:30, probele începând la ora 09:00, cu o durată de trei ore calculată din momentul distribuirii subiectelor.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Educației, pentru prima sesiune a Bacalaureatului 2026 s-au înscris aproximativ 131.000 de absolvenți de liceu la nivel național. Dintre aceștia, 116.000 provin din promoția curentă, iar circa 15.000 sunt absolvenți ai promoțiilor anterioare. Un număr de 122.319 candidați au confirmat înscrierea și au fost prezenți la prima probă scrisă, cea de Limba și literatura română, care a avut loc pe 29 iunie. Numărul absolvenților de învățământ liceal a înregistrat o scădere semnificativă, cu 17% într-un singur an, de la 149.900 în anul școlar 2023-2024 la 124.400 în 2024-2025, conform Institutului Național de Statistică (INS).
Programul de examen pentru Bacalaureat 2026 este stabilit în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare, iar subiectele evaluează competențele dezvoltate pe parcursul învățământului liceal. Pentru Istorie, programa este prevăzută în Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4800/2010. Aceasta include teme precum romanitatea românilor, secolul XX între democrație și totalitarism, constituțiile României, autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc, statul român modern, România postbelică și relațiile internaționale ale României. Subiectele la Istorie au fost similare cu cele din anii precedenți, cerând candidaților să elaboreze eseuri despre evoluția statului român în diverse perioade, de la jumătatea secolului al XIX-lea până la începutul secolului XX, așa cum s-a întâmplat și la simularea din 2026 și la examenul din 2025. De exemplu, la simularea din 2026, candidații au avut de scris un eseu despre statul român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și primele trei decenii ale secolului al XX-lea, incluzând măsuri de politică internă, constituția adoptată și evenimente istorice legate de realizarea României Mari.
Ministerul Educației a implementat reguli stricte pentru buna desfășurare a examenului, menite să asigure integritatea procesului. Printre acestea se numără interzicerea introducerii în săli a oricărui tip de materiale ajutătoare, telefoane mobile, căști audio sau alte dispozitive electronice de comunicare. Orice tentativă de fraudă, inclusiv copierea sau comunicarea cu alți candidați, atrage eliminarea din examen și interdicția de a participa la următoarele două sesiuni ale Bacalaureatului. Candidații trebuie să prezinte un act de identitate valid pentru a intra în sala de examen și primesc instrucțiuni detaliate de la profesorii asistenți despre completarea datelor personale pe foaia tipizată. Este permisă utilizarea exclusivă a hârtiei distribuite de asistenți, iar corecturile se fac prin tăierea rândurilor greșite cu o linie orizontală. Candidații pot părăsi sala cel mai devreme după o oră și jumătate, doar după predarea lucrării și semnarea pentru aceasta.
Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) a emis, de asemenea, o serie de reguli de conduită și a adaptat logistica pentru a face față valului de căldură, un aspect important având în vedere condițiile meteorologice din această perioadă. Deși detaliile specifice ale acestor adaptări nu au fost complet elucidate în sursele disponibile, este de presupus că includ măsuri pentru asigurarea confortului termic în sălile de examen, cum ar fi ventilarea adecvată sau accesul la apă. Elevii olimpici au susținut probele de BAC mai devreme, la sfârșitul lunii mai, un calendar special conceput pentru a nu interfera cu participarea lor la competiții naționale și internaționale.
Un aspect inovator al acestei sesiuni este evaluarea lucrărilor, care se va realiza prin intermediul unei platforme digitale dedicate, o măsură menită să sporească obiectivitatea și eficiența corectării. Primele rezultate vor fi comunicate pe 7 iulie, utilizându-se coduri individuale pentru anonimizarea candidaților, asigurând astfel confidențialitatea. Rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor, vor fi afișate pe 13 iulie, atât pe pagina dedicată examenului, cât și pe site-urile inspectoratelor școlare, unde vor rămâne disponibile timp de doi ani. Pentru elevii care nu au putut participa la sesiunea din vară, există o a doua șansă în sesiunea de toamnă, al cărei calendar nu a suferit modificări față de anii trecuți, cu înscrieri între 15-22 iulie, probe scrise între 16-26 august și afișarea rezultatelor pe 30 august și 5 septembrie.
De ce contează
Examenul de Bacalaureat 2026 reprezintă un moment crucial pentru zeci de mii de tineri, fiind poarta de acces către învățământul superior și piața muncii. Scăderea numărului de absolvenți, conform INS, subliniază o tendință demografică îngrijorătoare, cu implicații pe termen lung asupra forței de muncă și a sistemului educațional. Implementarea platformei digitale pentru evaluare și anonimizarea rezultatelor sunt pași importanți spre modernizarea și transparentizarea procesului, contribuind la creșterea încrederii publice în corectitudinea examenului. Succesul acestor tineri influențează direct dezvoltarea economică și socială a României, asigurând o generație pregătită pentru provocările viitorului.
În contextul actual, cu accent pe digitalizare și integritate, modul în care se desfășoară și se evaluează Bacalaureatul este esențial. Sesiunea de toamnă oferă o a doua șansă importantă pentru cei care nu au reușit în vară, demonstrând flexibilitatea sistemului educațional. Pe măsură ce rezultatele vor fi publicate, se va deschide o nouă etapă pentru absolvenți, fie că este vorba de continuarea studiilor, fie de integrarea pe piața muncii.
Rămâne de văzut în ce măsură noile metode de evaluare vor influența rata de promovabilitate și dacă tendința de scădere a numărului de absolvenți va continua în anii următori, impunând, poate, noi strategii la nivel național pentru atragerea și reținerea elevilor în sistemul liceal.