Cod Roșu de Vijelii și Averse în Județe Românești și București

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

ANM a emis un cod roșu de averse torențiale, vijelii și grindină miercuri după-amiaza, după ce marți seara au fost în vigoare coduri galbene și portocalii pentru București și șapte județe. Fenomenele meteo extreme, cu vânt puternic și ploi abundente, au cauzat pagube și întreruperi de curent, subliniind vulnerabilitatea infrastructurii. Experții avertizează că aceste evenimente sunt în creștere din cauza schimbărilor climatice, impunând măsuri urgente de adaptare și prevenție.

EN

Brief

The National Meteorological Administration (ANM) issued a red code for torrential rains, gales, and hail on Wednesday afternoon, following yellow and orange codes for Bucharest and seven counties on Tuesday evening. Extreme weather events, with strong winds and heavy rainfall, caused damage and power outages, highlighting infrastructure vulnerability. Experts warn that these events are increasing due to climate change, necessitating urgent adaptation and prevention measures.

Cod Roșu de Vijelii și Averse în Județe Românești și București
Sursa foto: stirileprotv.ro

Fenomene meteo extreme, de la cod galben la roșu

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, miercuri după-amiaza, un cod roșu de averse torențiale, vijelii puternice și grindină pentru mai multe localități din România, marcând o intensificare a fenomenelor meteo extreme care au afectat țara. Această avertizare de cel mai înalt grad vine după o serie de coduri galbene și portocalii emise marți seara, 01 iulie 2026, care au vizat Capitala și alte șapte județe, subliniind volatilitatea condițiilor meteorologice din ultimele 24 de ore.

Potrivit datelor ANM, marți seara, până la ora 20:30, Bucureștiul s-a aflat sub un cod galben de vijelie și averse torențiale, cu intensificări ale vântului de 50-60 km/h, ploi ce puteau acumula 15-25 l/mp, descărcări electrice și izolat grindină mică (1-2 cm). Simultan, un cod portocaliu a fost activ în localități din județele Ialomița, Prahova, Buzău, Călărași, Ilfov, Arad și Timiș, unde viteza vântului a atins 70-90 km/h, iar aversele au acumulat 20-30 l/mp, însoțite de grindină de mici și medii dimensiuni (1-3 cm) și descărcări electrice frecvente. Această succesiune rapidă de avertizări demonstrează provocările cu care se confruntă autoritățile locale în gestionarea rapidă a situațiilor de urgență.

Experții în meteorologie, precum dr. Elena Mateescu, directorul general al ANM, au avertizat în repetate rânduri asupra intensificării fenomenelor extreme ca urmare a schimbărilor climatice. "Asistăm la o creștere a frecvenței și intensității evenimentelor meteorologice severe, de la secete prelungite la ploi torențiale și vijelii. Este un semnal clar că trebuie să ne adaptăm infrastructura și sistemele de avertizare rapidă", a declarat Mateescu într-o intervenție publică recentă. Această tendință este confirmată și de datele Eurostat pe anul 2025, care indică o creștere cu 15% a numărului de evenimente meteo extreme în Europa de Est comparativ cu media ultimilor cinci ani.

Impactul local al acestor fenomene este semnificativ. În județul Timiș, de exemplu, vijeliile de marți au cauzat căderi de copaci și întreruperi ale energiei electrice în peste 10 localități, afectând mii de gospodării. La rândul său, ISU București-Ilfov a intervenit în zeci de cazuri de inundații în subsoluri și blocaje în trafic din cauza apei acumulate pe carosabil. Aceste incidente subliniază vulnerabilitatea zonelor urbane și rurale în fața unor fenomene meteo din ce în ce mai violente.

Comparativ cu alte țări europene, România se situează printre statele cu cel mai mare număr de avertizări meteo severe anual, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu din 2024. Această situație impune măsuri urgente de prevenție și adaptare. Criticii, printre care și reprezentanți ai Asociației Inginerilor Civili din România, susțin că infrastructura de canalizare, în special în orașele mari precum București, este subdimensionată și nu poate face față volumelor mari de precipitații acumulate într-un timp scurt. "Deși s-au făcut investiții, ritmul nu este suficient pentru a ține pasul cu ritmul schimbărilor climatice și cu urbanizarea rapidă", a declarat ing. Mircea Popescu, președintele asociației.

Autoritățile, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, au replicat că se depun eforturi constante pentru modernizarea sistemelor de avertizare și intervenție. "Planul Național de Adaptare la Schimbările Climatice 2023-2027 include alocări bugetare semnificative pentru consolidarea infrastructurii și achiziționarea de echipamente moderne pentru ISU și alte instituții implicate", a precizat acesta. Cu toate acestea, cetățenii resimt direct consecințele, iar pagubele materiale sunt adesea considerabile, nefiind întotdeauna acoperite integral de asigurări.

Deși majoritatea surselor de presă au relatat despre avertizările ANM, Agerpres a fost printre primele agenții care a detaliat specificul codului galben pentru București și codul portocaliu pentru cele șapte județe, oferind informații precise despre intensitatea vântului și volumele de precipitații.

Alte publicații au oferit ulterior context și relatări despre intervențiile de urgență, însă sinteza completă a tuturor nivelurilor de alertă și a zonelor afectate a necesitat consolidarea informațiilor din multiple surse, inclusiv actualizări ulterioare de la ANM privind codul roșu.