Colaborare România-Ungaria, accent pe energie și agroalimentar
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a subliniat, la 30 iunie 2026, existența unor bariere semnificative care frânează dezvoltarea economică a zonei riverane Dunării. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri oficiale cu Gergely Mikola, președintele Comitetului de Afaceri Central-Europene din cadrul Camerei de Comerț și Industrie din Ungaria, și cu Gabor Mozga, Chief Executive Officer MOL România. „În loc să profităm de legătura pe care Dunărea o poate crea între estul și vestul Europei, avem bariere care frânează dezvoltarea economică a întregii zone riverane”, a afirmat Daraban, conform unui comunicat al CCIR.
Discuțiile s-au concentrat pe starea actuală a relațiilor comerciale bilaterale dintre România și Ungaria, identificarea blocajelor din cooperarea regională pe culoarul Dunării și stabilirea unor direcții prioritare pentru aprofundarea parteneriatului economic. Mihai Daraban a evidențiat că, deși nivelul relațiilor comerciale bilaterale este unul „foarte bun”, cu un număr semnificativ de companii cu capital maghiar în România, există o problemă structurală la nivelul întregii Europe de Est: lipsa unui brand sau a unui „landmark” care să adauge valoare exportului. De asemenea, a punctat că Dunărea, un coridor logistic est-vest vital, suferă din lipsa unui consens între țările riverane privind utilizarea sa ca „autostradă” fluvială.
Pe lângă dificultățile legate de infrastructura fluvială, președintele CCIR a identificat sectoare economice cheie pentru colaborare: energia și procesarea alimentelor. În contextul energetic, Daraban a menționat că începerea, în 2027, a producției de gaze naturale din proiectul Neptun Deep va genera oportunități semnificative pentru producerea de fertilizatori și energie electrică la costuri reduse. Aceste oportunități, a subliniat el, pot fi valorificate împreună cu partenerii maghiari, creând sinergii regionale.
La rândul său, Gergely Mikola a accentuat necesitatea unei implicări mai active a Asociației Camerelor de Comerț ale Dunării (DCCA), care reunește camerele de comerț din țările riverane. Mikola a susținut că DCCA trebuie să devină „mai activă” pentru a facilita cooperarea concretă. El a subliniat că sectorul energetic este vital, companiile europene pierzând din competitivitate din cauza prețului ridicat al energiei electrice, ceea ce face ca produsele lor să nu mai fie atractive pe piețele internaționale. Această problemă, a adăugat el, afectează direct capacitatea de export și creșterea economică.
Comitetul de Afaceri Central-Europene al Camerei de Comerț și Industrie din Ungaria, condus de Mikola, vizează revitalizarea relației dintre camerele de comerț din Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia și România. Obiectivul este de a se concentra pe sectoare economice concrete, generatoare de colaborare, evitând „întâlniri fără finalitate palpabilă”. Această abordare pragmatică contrastează cu percepția unor inițiative anterioare, care, deși bine intenționate, nu au produs rezultate cuantificabile. Accentul pe acțiuni concrete și pe rezultate măsurabile este esențial pentru a depăși impasul regional.
Un exemplu concret al beneficiilor colaborării în sectorul energetic este interconectorul de gaze BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), un proiect strategic european care permite transportul gazelor naturale din diverse surse către Europa Centrală. Deși implementarea sa a întâmpinat provocări, inclusiv modificări ale capacității inițiale, BRUA demonstrează potențialul de integrare energetică regională. Producția de gaze din Neptun Deep, estimată să înceapă în 2027, ar putea alimenta semnificativ acest coridor, consolidând securitatea energetică a României și a Ungariei, precum și a altor state din regiune. Această resursă internă ar putea reduce dependența de importuri și oferi un avantaj competitiv companiilor locale.
Potrivit datelor Eurostat din 2023, prețurile energiei electrice pentru consumatorii non-casnici în România și Ungaria au fost printre cele mai ridicate din UE, afectând direct costurile de producție și competitivitatea exporturilor. În 2024, situația a continuat să prezinte provocări, deși au existat ușoare ajustări. O colaborare strategică în domeniul energetic, cum ar fi cea propusă de Daraban și Mikola, ar putea contribui la stabilizarea și chiar scăderea acestor prețuri pe termen mediu și lung, prin valorificarea resurselor locale și optimizarea infrastructurii de transport. Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o creștere constantă a schimburilor comerciale bilaterale România-Ungaria în ultimii cinci ani, atingând un volum de peste 10 miliarde de euro în 2025, ceea ce subliniază importanța aprofundării relațiilor economice.
De ce contează
Această inițiativă de colaborare economică între România și Ungaria, cu accent pe Dunăre, energie și agroalimentar, este crucială pentru depășirea unor blocaje regionale persistente. Prin valorificarea strategică a Dunării ca arteră logistică și prin exploatarea resurselor energetice precum cele din Neptun Deep, cele două țări pot reduce dependența de importuri, pot stabiliza prețurile energiei și pot crește competitivitatea produselor pe piețele internaționale. Întărirea legăturilor comerciale și logistice va sprijini dezvoltarea regională și va oferi un model de cooperare pragmatică în Europa Centrală și de Est, esențială într-un context economic global volatil.
În perspectiva viitoare, succesul acestor demersuri depinde de capacitatea guvernelor și a mediilor de afaceri din țările riverane Dunării de a transforma discuțiile în acțiuni concrete și coerente. Revitalizarea DCCA și concentrarea pe proiecte tangibile, așa cum a sugerat Gergely Mikola, sunt pași esențiali. De asemenea, finalizarea la timp a proiectelor energetice majore, precum Neptun Deep, și integrarea acestora în infrastructura regională de transport vor fi decisive.
Rămâne de văzut dacă se va ajunge la un consens real privind utilizarea Dunării și dacă viziunea unui coridor economic prosper va depăși barierele actuale, transformând regiunea într-un pol de creștere economică și stabilitate.