Violența escaladează în Grecia, țintind politicieni
Miercuri, 1 iulie 2026, la Salonic, nordul Greciei, cinci persoane au fost rănite în urma unor atacuri cu bombe artizanale care au vizat locuințele a trei lideri ai partidului de guvernământ de dreapta Noua Democrație (ND). Incidentele, care au avut loc în zori și au durat aproximativ 15 minute, reprezintă o escaladare periculoasă a violenței politice în țară, având în vedere că, spre deosebire de atacurile anterioare, acestea au provocat victime umane, nu doar pagube materiale. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a condamnat ferm actele, declarând: „Violența nu își are locul într-o societate organizată. Cei care poartă mantaua luptelor sociale pentru a duce la bun sfârșit astfel de acțiuni nu sunt altceva decât niște infractori obișnuiți. Vor fi tratați ca atare.”
Atacurile au vizat locuințele președintelui comitetului executiv al ND, Zisis Ioakimovic, ale fostului deputat Savvas Anastasiades și ale fostului candidat al partidului, Afroditi Nestora, toți aparținând aceluiași nucleu politic regional al Noii Democrații, potrivit site-ului de știri Kathimerini, citat de Mediafax. Cel mai grav incident a avut loc la locuința Afroditei Nestora, unde cinci persoane au fost rănite, inclusiv ea însăși și părinții săi. Aceștia au fost transportați la Spitalul Ippokrateio din Salonic, iar mama fostei candidate se află în stare critică, intubată, așa cum a confirmat premierul Mitsotakis în timpul vizitei sale la spital. Patru vehicule din garajul clădirii au fost, de asemenea, incendiate.
Dispozitivele incendiare artizanale au fost fabricate din butelii mici de butan, iar poliția suspectează că atacurile au fost comise de aceiași indivizi. Ancheta a fost preluată de poliția antiteroristă, care strânge înregistrări video pentru a-i identifica și aresta pe autori. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Pavlos Marinakis, a condamnat vehement incidentele la postul de radio privat Skai, subliniind că „în mod clar, nu este o coincidență” că au fost țintiți membri ai aceluiași partid. Marinakis a adăugat, indignat, că „atunci când arunci canistre de benzină în mașini și case… accepți posibilitatea ca oamenii să moară”, evidențiind gravitatea intenției din spatele atacurilor.
Grecia are un istoric îndelungat de atacuri de intensitate scăzută comise de grupări de extremă stânga sau anarhiste împotriva politicienilor, băncilor și companiilor străine. Aceste acțiuni, deși frecvente, provocau de obicei doar pagube materiale. Însă incidentul de miercuri, cu cinci răniți și o persoană în stare critică, marchează o schimbare îngrijorătoare a tacticilor, indicând o escaladare a violenței. Poliția elenă și divizia antiteroristă suspectează că grupările extremiste de stânga sau anarhiste sunt responsabile și pentru aceste atacuri. Partidul de centru-dreapta Noua Democrație (ND), aflat la guvernare, aplică măsuri stricte de ordine publică, măsuri care atrag adesea reacții violente din partea facțiunilor de extremă stânga, în special în orașe precum Salonic și Atena.
Partidele de opoziție de stânga au condamnat, de asemenea, atacurile, demonstrând un consens politic împotriva violenței. Cu toate acestea, tensiunile sociale și politice rămân ridicate. Contextul economic post-criză, cu măsuri de austeritate și un sentiment de nemulțumire în anumite segmente ale societății, a alimentat de-a lungul anilor un climat propice pentru acțiuni radicale. De exemplu, în 2018, Eurostat a raportat o rată a șomajului în rândul tinerilor de peste 35% în Grecia, un factor care contribuie la frustrările sociale și la aderența la ideologii extremiste. Conform unui raport al Ministerului Protecției Cetățenilor din 2023, numărul incidentelor de violență stradală cu componentă politică a crescut cu 15% față de anul precedent.
Premierul Mitsotakis a reiterat încrederea sa deplină în poliția greacă și în autoritățile de urmărire penală, promițând că autorii „actului josnic” vor fi găsiți și aduși în fața justiției. Această declarație subliniază angajamentul guvernului de a menține statul de drept și de a descuraja astfel de acțiuni violente. În ciuda condamnărilor unanime, incidentul ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea autorităților de a preveni și de a gestiona eficient amenințările venite din partea grupurilor radicale, care par să-și fi intensificat metodele.
De ce contează
Acest val de atacuri cu victime umane în Grecia marchează o escaladare alarmantă a violenței politice. Pentru cetățenii greci, înseamnă o creștere a sentimentului de insecuritate și o amenințare la adresa stabilității sociale. Pentru guvernul Noii Democrații, este o provocare directă la adresa autorității și a politicilor de ordine publică. Precedentul creat de rănirea unor persoane subliniază necesitatea unor măsuri de securitate sporite și a unei acțiuni ferme din partea statului pentru a preveni transformarea unor dispute ideologice în violențe cu potențial letal, având un impact negativ asupra climatului politic și social al țării.
În perioada următoare, se așteaptă o intensificare a investigațiilor pentru identificarea și arestarea autorilor. Poliția antiteroristă va analiza în detaliu probele video și alte indicii pentru a destrăma rețelele responsabile. De asemenea, este probabil ca guvernul grec să ia în considerare măsuri suplimentare de securitate pentru oficialii publici și să reevalueze strategiile de combatere a extremismului.
Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a descuraja viitoarele acte de violență și pentru a restabili un climat de siguranță, sau dacă Grecia se va confrunta cu o perioadă de tensiuni și confruntări sociale accentuate, mai ales în contextul presiunilor economice persistente și a polarizării politice.