Iranul își revendică suveranitatea asupra Strâmtorii Ormuz

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Iranul își reafirmă suveranitatea asupra Strâmtorii Ormuz, considerând-o un instrument vital de putere și impunând restricții navigației, conform declarațiilor președintelui Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf. Tensiunile au escaladat după ce Iranul a atacat nave care nu respectau rutele impuse, iar SUA au ripostat cu atacuri aeriene. În paralel, ministrul de externe iranian a avertizat Israelul să nu amenințe militar Iranul, în contextul unui acord fragil de încetare a ostilităților cu SUA.

EN

Brief

Iran reaffirms its sovereignty over the Strait of Hormuz, calling it a vital instrument of power and imposing navigation restrictions, according to Parliament Speaker Mohammad Bagher Ghalibaf. Tensions escalated after Iran attacked vessels that did not comply with imposed routes, and the US retaliated with airstrikes. Concurrently, the Iranian Foreign Minister warned Israel against military threats, amidst a fragile ceasefire agreement with the US.

Iranul își revendică suveranitatea asupra Strâmtorii Ormuz
Sursa foto: stiripesurse.ro

Teheranul avertizează SUA și Israelul privind navigația

Iranul a trimis mesaje ferme către Statele Unite și Israel, reafirmându-și suveranitatea asupra Strâmtorii Ormuz, o rută maritimă strategică vitală pentru comerțul mondial cu petrol. Mohammad Bagher Ghalibaf, principalul negociator al Iranului și președintele Parlamentului, a declarat presei de stat că Teheranul va continua să-și afirme controlul asupra strâmtorii, pe care a descris-o drept „cel mai important instrument al nostru de putere” și „un dar divin pe care Dumnezeu ni l-a oferit în timpul acestui război”, potrivit Press TV, citat de Al Jazeera. Aceste declarații vin în contextul unui memorandum de înțelegere (MoU) semnat recent cu SUA, care a vizat încetarea ostilităților.

Potrivit lui Ghalibaf, memorandumul prevede doar o scutire temporară de 60 de zile de la plata taxelor pentru serviciile maritime din această cale navigabilă. El a subliniat că Iranul nu va permite Statelor Unite să creeze „controverse sau să recurgă la speculații susținând că Iranul a militarizat strâmtoarea Hormuz” și a adăugat că Iranul „nu se va retrage niciodată, în nicio circumstanță, de la această poziție”. Această atitudine intransigentă demonstrează determinarea Teheranului de a-și menține controlul asupra unei rute esențiale pentru economia și securitatea sa regională.

Situația actuală din Strâmtoarea Ormuz rămâne tensionată. Ruta navigabilă, folosită intens înainte de conflictul declanșat în februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, este în continuare parțial impracticabilă din cauza minelor instalate de Iran, conform Agerpres. După redeschiderea strâmtorii în urma memorandumului, Teheranul a impus navelor să utilizeze un coridor specific, situat în apropierea coastelor iraniene, și a condiționat trecerea liberă de obținerea unei autorizații individuale pentru fiecare navă. Această măsură a generat fricțiuni și incidente, Iranul atacând cel puțin două nave în ultimele zile, motivând că acestea tranzitau fără autorizație. Ca răspuns, Statele Unite au efectuat atacuri aeriene asupra unor ținte militare iraniene de pe coasta de sud, la care Iranul a ripostat cu atacuri asupra bazelor americane din Kuweit și Bahrain.

Corpul Gardienilor Revoluției a avertizat că nerespectarea consemnului privind utilizarea coridorului stabilit de Iran ar putea avea consecințe „ireparabile”. Teheranul susține că acest coridor, care trece la sud de insula iraniană Larak, este cea mai sigură rută pentru navigație, datorită adâncimii apelor, lățimii căii navigabile și lipsei minelor. Un incident recent, miercuri, a implicat o navă portcontainer care a eșuat în strâmtoare după ce a intrat într-o zonă cu ape puțin adânci, „în afara rutei maritime autorizate” de Teheran, conform televiziunii de stat iraniene, citată de EFE. Detalii despre pavilionul navei sau avarii nu au fost încă făcute publice.

Pe lângă tensiunile legate de navigație, Iranul a emis și un mesaj belicos către Israel. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a avertizat că memorandumul de înțelegere SUA-Iran obligă președintele american Donald Trump să „pună botniță” Israelului și să-l împiedice să amenințe militar Iranul. Într-o postare pe X, citată de The Times of Israel, Araghchi a declarat: „PREȘEDINTELE SUA a angajat să își țină în lesă animalele de companie din Tel Aviv. Dacă își ignoră stăpânul, Iranul îi va instrui. Orice amenințare la adresa poporului și conducerii noastre va primi un răspuns imediat și puternic.”

Aceste comentarii vin ca replică la declarațiile ministrului israelian al Apărării, Israel Katz, care, într-o conferință de presă, a avertizat că liderul suprem ales al Iranului, Mojtaba Khamenei, a fost „marcat pentru moarte” și că Israelul „nu va permite Iranului să dezvolte arme nucleare”. Katz a subliniat că, deși Teheranul încearcă să obțină concesii în discuțiile cu Washingtonul, Ierusalimul nu este semnatar al acordului SUA-Iran și va continua să acționeze pentru a împiedica obținerea unei arme nucleare. Memorandumul de înțelegere a stipulat încetarea ostilităților „pe toate fronturile” între SUA, Iran și „aliații lor”, însă oficialii israelieni au clarificat că această prevedere nu se aplică Israelului, care își rezervă dreptul de a acționa independent, chiar dacă Washingtonul preferă o soluție diplomatică și un „încetare a focului regional”.

**De ce contează**

Controlul Strâmtorii Ormuz și retorica tensionată dintre Iran, SUA și Israel au implicații majore pentru stabilitatea regională și economia globală. Aproximativ 20% din petrolul consumat la nivel mondial tranzitează această strâmtoare, iar orice perturbare majoră ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor petrolului. Pentru România, dependentă de importurile de energie, acest lucru ar însemna costuri mai mari pentru consumatori și industrii. De asemenea, escaladarea tensiunilor militare în Orientul Mijlociu poate afecta rutele comerciale și securitatea aliaților regionali, amplificând riscurile geopolitice și necesitatea unei diplomații prudente din partea comunității internaționale.

Pe termen scurt, incidentele maritime și schimburile de replici belicoase sugerează că acordul de încetare a ostilităților este fragil și interpretat diferit de părțile implicate. Rămâne de văzut dacă SUA vor reuși să medieze eficient între Iran și Israel pentru a preveni o escaladare militară. Întrebările cheie vizează modul în care va fi aplicat memorandumul de înțelegere pe termen lung, dacă Iranul va continua să impună restricții unilaterale în Strâmtoarea Ormuz și cum va reacționa Israelul la avertismentele Teheranului privind programul nuclear.

Viitoarele negocieri și incidentele din regiune vor modela dinamica de putere și vor testa rezistența acordurilor diplomatice într-o zonă cu interese strategice complexe.