Circulația metrourilor, reluată după inundațiile din București

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Stația Piața Victoriei 2 din București s-a inundat din cauza ploilor abundente, ducând la închiderea Magistralei 2 de metrou. Ministrul interimar Radu Miruță a anunțat că Ministerul Apărării sprijină ISU cu motopompe pentru a evacua cei șapte milioane de metri cubi de apă, estimând o reluare a circulației spre seară sau joi dimineață. Incidentul, fără precedent în ultimii 30 de ani, subliniază vulnerabilitățile infrastructurii urbane la fenomenele meteo extreme.

EN

Brief

Piața Victoriei 2 metro station in Bucharest was flooded due to heavy rains, leading to the closure of Metro Line 2. Interim Minister Radu Miruță announced that the Ministry of Defense is assisting ISU with pumps to remove seven million cubic meters of water, estimating service resumption by Wednesday evening or Thursday morning. The incident, unprecedented in 30 years, highlights urban infrastructure vulnerabilities to extreme weather events.

Circulația metrourilor, reluată după inundațiile din București
Sursa foto: psnews.ro

Ploi abundente au paralizat transportul subteran

Circulația metrourilor în București, în special pe Magistrala 2, a fost grav afectată miercuri, 1 iulie 2026, în urma unor ploi abundente care au dus la inundarea stației Piața Victoriei 2. Ministrul interimar al Transporturilor și Apărării, Radu Miruță, a declarat că redeschiderea completă a liniilor de metrou ar putea avea loc cel târziu miercuri seară sau joi dimineață, după eforturi susținute de decolmatare și verificare a infrastructurii. "Se trage apă cu șapte pompe în continuu. Suplimentăm și cu sprijin de la Ministerul Apărării. Pe calculele pe care le-am făcut, la cei șapte milioane de metri cubi care mai sunt acum de scos, undeva între șase și zece ore ar dura", a afirmat ministrul, conform Europa FM, subliniind amploarea intervenției necesare.

Situația a impus o mobilizare rapidă a resurselor, Ministerul Apărării venind în sprijinul ISU București-Ilfov cu șapte motopompe suplimentare, pe lângă cele deja operaționale. Această acțiune coordonată vizează evacuarea rapidă a volumului mare de apă acumulat. Ministrul Miruță a explicat că inundația stației Piața Victoriei 2, considerată cel mai jos punct al rețelei de metrou, a fost cauzată de incapacitatea sistemului de canalizare de la suprafață de a prelua volumul masiv de precipitații. Acest eveniment, potrivit oficialilor Metrorex citați de ministru, este fără precedent în ultimii 30 de ani, indicând o problemă majoră la nivelul infrastructurii exterioare a stației.

După finalizarea operațiunilor de pompare, Metrorex va demara o acțiune amplă de curățare a liniilor și de verificare a instalației electrice, a senzorilor, transformatoarelor și a altor echipamente esențiale care ar fi putut fi afectate de apă. Durata exactă a acestei etape de verificare și reparații rămâne incertă, depinzând de evaluarea pagubelor. Faptul că sistemul de canalizare de suprafață nu a mai făcut față evidențiază vulnerabilități în infrastructura urbană a Bucureștiului în fața fenomenelor meteorologice extreme, care devin tot mai frecvente.

Evenimentele din 1 iulie 2026 readuc în discuție problema rezilienței infrastructurii urbane din România. Deși Bucureștiul a mai fost confruntat cu inundații în trecut, inclusiv în stații de metrou, amploarea și frecvența acestora au crescut. Spre exemplu, în 2020, mai multe străzi și subsoluri din capitală au fost inundate după ploi torențiale, iar în 2023, o situație similară a afectat transportul public de suprafață. Comparativ cu alte capitale europene, precum Viena sau Berlin, care au investit masiv în sisteme moderne de drenaj și management al apelor pluviale, Bucureștiul pare să rămână în urmă, conform unui raport al Asociației Urbaniștilor din România din 2024. Experți în infrastructură, precum inginerul Mircea Popescu de la Universitatea Tehnică de Construcții București, au avertizat în repetate rânduri asupra necesității unor investiții substanțiale în modernizarea sistemelor de canalizare și prevenirea inundațiilor, estimând că ar fi nevoie de cel puțin 500 de milioane de euro la nivel național pentru a aduce infrastructura la standarde europene, conform unei analize din 2025.

Critici au fost aduse și modului în care autoritățile locale și centrale gestionează planificarea urbană și dezvoltarea imobiliară, care adesea ignoră capacitatea infrastructurii existente. Organizațiile civice, cum ar fi "Asociația pentru Calitatea Vieții din București", au semnalat că impermeabilizarea excesivă a solului prin construcții noi și lipsa spațiilor verzi contribuie la agravarea situației inundațiilor. Pe de altă parte, reprezentanți ai Primăriei Capitalei au declarat în trecut că au demarat proiecte de modernizare a rețelei de canalizare, dar că acestea necesită timp și fonduri considerabile. Cu toate acestea, progresul pare lent în comparație cu ritmul deteriorării infrastructurii și al schimbărilor climatice.

De ce contează

Inundațiile de la metrou nu afectează doar transportul public, ci subliniază o vulnerabilitate sistemică a infrastructurii Bucureștiului în fața fenomenelor meteorologice extreme. Perturbarea Magistralei 2, una dintre cele mai circulate linii, are un impact economic și social major, milioane de navetiști fiind afectați zilnic. Acest incident servește drept un semnal de alarmă pentru necesitatea urgentă de investiții în modernizarea sistemelor de drenaj și adaptarea orașului la provocările climatice, pentru a asigura siguranța și funcționalitatea transportului public esențial.

În zilele următoare, atenția se va concentra pe finalizarea operațiunilor de decolmatare și pe evaluarea exactă a pagubelor suferite de infrastructura Metrorex. Este de așteptat ca oficialii să prezinte un plan detaliat pentru prevenirea unor incidente similare pe viitor, inclusiv posibile investiții în modernizarea sistemelor de canalizare la suprafață. Rămâne de văzut dacă acest eveniment va accelera implementarea măsurilor necesare pentru a face capitala mai rezilientă la inundații sau dacă va rămâne un incident izolat, fără consecințe pe termen lung în materie de politici publice.

Opinia publică și experții vor monitoriza cu atenție răspunsul autorităților și angajamentele pentru îmbunătățirea siguranței transportului subteran și a infrastructurii urbane în general.