Un nou instrument pentru pensii și dezvoltare economică
Senatul României a adoptat, luni, 29 iunie 2026, proiectul de lege privind „Conturile individuale de investiții pentru viitor”, un instrument menit să suplimenteze veniturile pensionarilor și să stimuleze piața de capital autohtonă. Anunțul a fost făcut de senatoarea Gabriela Horga (PNL), președinta Comisiei de Buget-Finanțe din Senat, care a subliniat că inițiativa răspunde unei necesități stringente legate de provocările viitoare ale sistemului public de pensii.
„Până acum, România nu avea un astfel de instrument dinamic și modern de investiții, care să asigure venituri decente la vârsta pensionării. În SUA sau în Marea Britanie, cetățenii au de mulți ani această opțiune liberală, de a alege ei înșiși cât investesc, când investesc și în ce anume investesc: în acțiuni, în titluri de stat, în obligațiuni sau ETF-uri”, a declarat senatoarea Horga pe pagina sa de Facebook, citată de ambele surse (Agerpres și News.ro). Ea a adăugat că acest proiect, inițiat alături de colegii Claudiu Năsui, Cristina Prună și Sebastian Burduja, va garanta un trai decent la bătrânețe, alături de pensiile administrate privat.
Proiectul introduce o serie de facilități fiscale menite să încurajeze economisirea și investițiile pe termen lung. Gabriela Horga a explicat că cetățenii vor decide singuri dacă, când, cât și în ce investesc, iar investițiile și randamentele vor fi ale lor și ale urmașilor lor. Un aspect crucial este scutirea de impozite și contribuții a câștigurilor realizate pe durata investiției. Există două opțiuni fiscale: fie contribuțiile sunt realizate din venituri deductibile, iar impozitul este plătit la retragere; fie contribuțiile sunt realizate din venituri deja impozitate, iar la retragere nu mai este datorat niciun impozit.
Necesitatea acestui instrument este justificată de previziunile demografice alarmante. Senatoarea Horga a atras atenția că, dacă în prezent rata de înlocuire a salariului prin pensie este de aproximativ 43%, aceasta va scădea în anii următori până la 24%. Acest declin este atribuit unui „declin demografic sever” cu care se confruntă România, fenomen care pune presiune semnificativă pe sustenabilitatea sistemului public de pensii. Această cifră de 24% subliniază urgența adoptării unor măsuri complementare pentru a asigura stabilitatea financiară a viitorilor pensionari.
Pe lângă beneficiile individuale pentru cetățeni, conturile de investiții sunt concepute pentru a stimula și economia românească. Potrivit Gabrielei Horga, deși nivelul economisirii în România este aproape de media europeană, o proporție covârșitoare, circa 85% din activele financiare ale gospodăriilor autohtone, sunt păstrate în depozite bancare și numerar, conform datelor din anii recenți. Acest lucru indică o reticență în a investi capitalul în instrumente cu randament mai mare.
Noul instrument cu facilități fiscale va încuraja mutarea unei părți a acestor economii către investiții, contribuind astfel la dezvoltarea pieței interne de capital și la capacitatea companiilor românești de a se finanța. Aceasta reprezintă o schimbare de paradigmă, transformând economiile pasive în capital activ, esențial pentru creșterea economică. Senatoarea a mulțumit Ministerului Finanțelor, Autorității de Supraveghere Financiară și Bursei de Valori București pentru sprijinul acordat în elaborarea proiectului, care a fost adoptat cu un singur vot împotrivă în Senat.
Un context mai larg arată că țări precum Statele Unite, cu planurile 401(k) și IRA (Individual Retirement Account), sau Marea Britanie, cu ISA (Individual Savings Account), au implementat de decenii sisteme similare de încurajare a investițiilor private pentru pensii. Aceste modele au demonstrat capacitatea de a consolida securitatea financiară a cetățenilor la vârsta a treia și de a furniza capital pe termen lung pentru economie. Prin adoptarea acestei legi, România se aliniază practicilor europene și internaționale, încercând să recupereze decalajul în materie de instrumente financiare dedicate economisirii individuale pe termen lung.
De ce contează
Acest proiect legislativ are implicații majore pentru viitorul financiar al românilor. El oferă o soluție concretă la problema declinului demografic și a presiunii asupra sistemului public de pensii, permițând cetățenilor să-și asigure un venit suplimentar la bătrânețe. Totodată, prin canalizarea economiilor către piața de capital, legea poate contribui la dezvoltarea economică, oferind companiilor românești o sursă importantă de finanțare internă. Este un pas esențial spre o cultură a investițiilor și o securitate financiară individuală mai robustă.
Concluzie Adoptarea proiectului de către Senat reprezintă un pas semnificativ, însă procesul legislativ nu este încă finalizat. Următorul pas este dezbaterea și votul în Camera Deputaților, care este cameră decizională. Rămâne de văzut cum va fi implementată legea și cât de rapid va fi adoptată de publicul larg, având în vedere că succesul său depinde în mare măsură de gradul de înțelegere și adoptare de către cetățeni.
Educația financiară va juca un rol crucial în valorificarea la maximum a acestui nou instrument, iar autoritățile vor trebui să se asigure că informațiile sunt accesibile și clare pentru toți potențialii investitori.