Clarificări despre proiectul de digitalizare națională
Viceprim-ministra interimară Oana Gheorghiu a intervenit ferm pe Facebook pentru a demonta o serie de manipulări și știri false apărute în spațiul public, privind implementarea Portofelului European de Identitate Digitală (EUDI Wallet) în România. Aceasta a subliniat că proiectul nu implică plăți de milioane de euro către firme germane și că documentele fizice nu vor dispărea, iar utilizarea aplicației nu va fi obligatorie. Declarațiile vin în contextul unor critici intense și informații eronate care circulă online, generând confuzie și îngrijorare printre cetățeni.
„Fals: «Mega-tun dat de Guvern! România plătește milioane de euro unei firme germane, fără licitație!» Adevărul: România preia gratuit codul-sursă al soluției realizate de Guvernul Germaniei”, a precizat Oana Gheorghiu în postarea sa, conform informațiilor citate de Profit.ro și reluate de Libertatea. Această clarificare este crucială, deoarece una dintre cele mai răspândite dezinformări viza tocmai aspectul financiar și pretinse achiziții netransparente. Guvernul României a explicat anterior că preluarea modelului german open-source este o decizie strategică pentru a economisi timp și resurse, având în vedere termenul limită de implementare până la finalul anului 2026.
O altă preocupare majoră a vizat securitatea datelor personale. Oana Gheorghiu a demontat și mitul conform căruia „Datele românilor ajung pe mâinile nemților”. „Toate datele rămân exclusiv în România, nemții nu primesc acces la absolut nimic”, a afirmat viceprim-ministra. Coordonarea proiectului va fi asigurată de Cabinetul viceprim-ministrului Oana Gheorghiu, printr-un grup de lucru interinstituțional din cadrul Comisiei RoEUDIW. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va juca un rol central, fiind furnizorul oficial al aplicației mobile RO Wallet și al infrastructurii de backend, și va emite datele de identificare a persoanei (PID), gestionând soluția tehnică în cadrul HUB-ului său.
În ceea ce privește întrebarea „De ce luăm soluția făcută de alții în loc să facem noi una?”, răspunsul oficial este legat de eficiență și termenul de implementare. „Portofelul digital trebuie realizat până la finalul lui 2026. Pentru a ne încadra în termen, a economisi timp și bani, folosim infrastructura construită deja de statul german, testată și validată, pe care România va construi propriul portofel digital”, a explicat Gheorghiu. Guvernul Bolojan a anunțat că România va implementa soluția germană pentru Portofelul European de Identitate Digitală (EUDI Wallet), dezvoltată în regim open-source. Această abordare reduce duplicarea eforturilor și contribuie la un ecosistem colaborativ, bazat pe inovație împărtășită, reflectând angajamentul față de valorile europene ale confidențialității, securității și suveranității datelor.
Ministrul Economiei și Digitalizării, Irineu Darău, a subliniat beneficiile concrete pentru cetățeni: „Obiectivul este simplu: în loc să ai mereu la tine copii după acte sau să completezi aceleași formulare, vei putea să îți dovedești identitatea direct de pe telefon și să folosești documente digitale, precum permisul de conducere, diplomele sau alte documente oficiale, atât în România, cât și oriunde în Uniunea Europeană.” Un aspect esențial este controlul utilizatorului asupra datelor sale: „Dacă este nevoie doar de confirmarea vârstei, aplicația va putea demonstra că ai peste 18 ani fără să transmită CNP-ul, adresa sau alte date personale care nu sunt necesare”, a adăugat ministrul, conform Profit.ro. Această funcționalitate, care permite partajarea selectivă a informațiilor, este în linie cu Regulamentul eIDAS 2.0 al Uniunii Europene, care guvernează identitatea digitală la nivel european.
Un alt „fals” combătut de Oana Gheorghiu se referă la dispariția documentelor fizice și la obligativitatea folosirii portofelului digital. „Nu dispare nimic, deși n-ar fi nimic rău în asta, și nu e nimic obligatoriu. Fiecare cetățean are dreptul să aleagă folosirea sau nu a portofelului digital”, a clarificat ea. Această soluție este menită să simplifice accesul la documentele personale și la semnătura digitală integrată, fără a le înlocui pe cele fizice. Criticile referitoare la o pretinsă dorință a guvernului de a monitoriza situația financiară a cetățenilor au fost, de asemenea, respinse: „Chiar dacă se cheamă portofel, e vorba nu de bani – ci de documente: adică să poți să îți salvezi pe telefon documentele esențiale, fără să fie nevoie să te mai cari cu ele pe la diferite instituții publice.”
În ceea ce privește anularea licitației pentru Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI) de la ADR, Gheorghiu a explicat că decizia a fost luată pentru că „nu respecta legislația și, așa cum a fost pregătită, risca să dubleze achiziții deja existente”. Ea a subliniat că „PNI și portofelul digital sunt complementare, dar nu sunt același lucru”. Această diferențiere este importantă pentru a înțelege că cele două proiecte, deși parte a strategiei de digitalizare, au scopuri distincte și nu se exclud reciproc.
România intenționează să colaboreze și cu furnizorii privați, aceștia având oportunitatea de a dezvolta portofele digitale proprii, cu condiția respectării cerințelor naționale de certificare. Un memorandum recent discutat de Guvern prevede un parteneriat cu Mastercard pentru dezvoltarea portofelului digital național, planificat pe o durată de cinci ani. Acest program include piloni precum dezvoltarea ecosistemului național al Portofelului European de Identitate Digitală, integrarea datelor de identificare și a atestatelor de atribute electronice (PID și EAA) conform regulamentelor europene, respectarea standardelor tehnice și de reglementare și sprijinirea organizațiilor interesate în integrarea cu acest ecosistem. Guvernul României se angajează să coordoneze activitățile și să asigure implicarea tuturor instituțiilor relevante, desemnând responsabili pentru fiecare dintre cei patru piloni ai programului.
De ce contează
Implementarea Portofelului European de Identitate Digitală este un pas esențial pentru modernizarea administrației publice din România și pentru alinierea la standardele europene. Acesta va reduce semnificativ birocrația, permițând cetățenilor să acceseze servicii publice și private mai rapid și mai eficient, atât la nivel național, cât și transfrontalier în UE. Prin oferirea unui control sporit asupra datelor personale și prin utilizarea unei soluții open-source, România demonstrează un angajament pentru transparență și securitate, elemente vitale pentru încrederea publicului în procesul de digitalizare. Această inițiativă va facilita interacțiunea cu instituțiile, va economisi timp și va spori securitatea datelor, având un impact pozitiv direct asupra vieții cotidiene a milioane de români.
Proiectul EUDI Wallet, cu termen de implementare finală luna decembrie 2026, va continua sub coordonarea Cabinetului viceprim-ministrului Oana Gheorghiu și implicarea MAI ca furnizor oficial. Deschiderea către parteneriate cu sectorul privat, exemplificată prin colaborarea cu Mastercard, indică o strategie de amploare pentru integrarea și adoptarea pe scară largă a soluției. Întrebările viitoare vor viza modul concret de implementare a parteneriatelor public-private, gradul de interoperabilitate cu sistemele existente și, mai ales, campaniile de informare a publicului pentru a asigura o înțelegere corectă a beneficiilor și funcționalităților, contracarând în continuare dezinformările.
Succesul va depinde în mare măsură de capacitatea Guvernului de a comunica transparent și de a gestiona eficient așteptările cetățenilor, asigurând o tranziție lină către o Românie mai digitalizată.