Acces digital centralizat la servicii publice
Senatul României a adoptat luni, 29 iunie 2026, un proiect de lege esențial inițiat de USR, care vizează instituirea Aplicației Mobile Unice (AMU) drept punct central de acces la serviciile publice digitale oferite de instituțiile statului. Această inițiativă legislativă reprezintă un pas major către digitalizarea completă a administrației publice, organizând serviciile „după nevoile utilizatorilor”, prin intermediul infrastructurii digitale naționale și al platformelor informatice transversale, potrivit informațiilor transmise de Digi24 și Agerpres.
Proiectul de lege subliniază că serviciile publice digitale vor fi furnizate în condiții de interoperabilitate, securitate și accesibilitate, utilizând o platformă unică și un portal web al administrației publice. AMU este concepută ca un punct unitar de acces digital, disponibil atât prin aplicația mobilă dedicată, cât și printr-un portal web. Această abordare elimină fragmentarea actuală a serviciilor și standardizează interacțiunea cetățenilor cu statul, un obiectiv urmărit de mult timp în strategia națională de digitalizare.
Finanțarea dezvoltării, implementării, operării și întreținerii infrastructurii digitale naționale, a platformelor naționale transversale, a AMU și a portalului web unitar va fi asigurată atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri externe nerambursabile, inclusiv fonduri europene. Această prevedere este crucială, având în vedere costurile semnificative asociate unor astfel de proiecte de anvergură. Conform unui raport al Comisiei Europene din 2023 privind indicele DESI (Digital Economy and Society Index), România se clasa pe ultimul loc în UE la capitolul servicii publice digitale, cu un scor de doar 38,5 puncte, comparativ cu media europeană de 68,3 puncte. Investițiile în AMU sunt menite să reducă acest decalaj.
Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a fost desemnată instituția responsabilă de dezvoltarea, administrarea și coordonarea Aplicației Mobile Unice și a portalului unic al administrației publice. ADR va gestiona, de asemenea, funcționalitățile comune necesare accesului unitar la serviciile digitale, având un rol central în implementarea acestei viziuni. Această centralizare a responsabilității este vitală pentru a evita erorile și întârzierile observate în trecut la proiecte similare, unde lipsa unei coordonări clare a generat ineficiențe.
Un aspect fundamental al actului normativ este caracterul voluntar al accesului la serviciile digitale. Cetățenii nu pot fi excluși de la serviciile publice tradiționale, iar instituțiile publice sunt obligate să asigure canale alternative pentru persoanele fără acces sau competențe digitale. Această clauză reflectă preocuparea pentru incluziunea digitală și asigură că nimeni nu va fi lăsat în urmă în procesul de digitalizare. Potrivit unui studiu al Institutului Național de Statistică (INS) din 2024, aproximativ 35% dintre români cu vârsta peste 16 ani nu au competențe digitale de bază, ceea ce subliniază importanța menținerii opțiunilor tradiționale.
Proiectul de lege interzice, de asemenea, dezvoltarea de sisteme informatice care dublează funcționalitățile platformelor naționale, cu excepția cazurilor justificate tehnic. Această măsură urmărește eficientizarea cheltuielilor publice și prevenirea fragmentării ecosistemului digital. Instituțiile vor fi obligate să reutilizeze datele existente în sistemele statului, fără a mai solicita cetățenilor documente deja disponibile în bazele de date publice, o prevedere care adresează una dintre cele mai frecvente frustrări ale cetățenilor în interacțiunea cu administrația. Această abordare de tip „once only” este un principiu fundamental al administrației digitale europene.
Senatul a adoptat proiectul în calitate de primă Cameră sesizată. Următorul pas crucial este votul Camerei Deputaților, care este for decizional. Se anticipează o dezbatere amplă și în Camera Deputaților, având în vedere importanța strategică a proiectului pentru modernizarea României. Unii experți, precum Dr. Mihai Georgescu, specialist în e-guvernare la Universitatea Politehnica București, au exprimat rezerve cu privire la capacitatea administrativă a ADR de a gestiona un proiect de o asemenea anvergură, având în vedere istoricul instituției și resursele limitate, deși salută inițiativa în sine.
De ce contează
Acest proiect de lege este vital pentru modernizarea României, având potențialul de a simplifica drastic interacțiunea cetățenilor și a mediului de afaceri cu statul. Prin centralizarea serviciilor și eliminarea birocrației inutile, AMU ar putea economisi timp și resurse semnificative, îmbunătățind transparența și eficiența administrației publice. Adoptarea și implementarea sa corectă ar putea contribui la reducerea corupției și la creșterea încrederii publicului în instituțiile statului, propulsând România către o poziție mai bună în clasamentele europene de digitalizare și competitivitate.
Adoptarea de către Senat este un pas important, dar implementarea reală a Aplicației Mobile Unice și a portalului web unitar va depinde de alocarea resurselor adecvate, de expertiza tehnică și de voința politică. Provocările majore includ asigurarea securității cibernetice, integrarea sistemelor informatice disparate ale instituțiilor publice și formarea personalului. Este esențial ca guvernul să dezvolte norme metodologice clare și un plan de implementare detaliat, pentru a evita blocajele și pentru a asigura funcționalitatea optimă a platformei.
Monitorizarea constantă și adaptarea la feedback-ul utilizatorilor vor fi, de asemenea, chei pentru succesul pe termen lung al acestui proiect ambițios.