Un milion de oameni au depășit pragul de un milion de dolari
Aproape un milion de persoane la nivel mondial au intrat în categoria milionarilor în 2025, un an marcat de cel mai rapid ritm de creștere a averii personale din 2017 încoace. Această evoluție semnificativă, echivalentă cu aproximativ 2.600 de noi milionari pe zi, este detaliată în raportul anual Global Wealth Report, publicat marți de banca elvețiană UBS. Studiul, care analizează dinamica averii în 56 de țări, inclusiv România, ia în considerare atât activele financiare, cât și pe cele nefinanciare, în special proprietățile imobiliare, din care se scad datoriile. Un aspect crucial subliniat de raport este că statutul de milionar nu implică neapărat un milion de dolari în contul bancar, ci mai degrabă o valoare netă a patrimoniului, unde locuința principală joacă un rol esențial pentru majoritatea gospodăriilor.
Statele Unite au dominat clasamentul noilor milionari, generând peste 440.000 dintre aceștia, ceea ce reprezintă aproape jumătate din totalul mondial. Pe locurile următoare se situează China continentală, Japonia, Germania, Regatul Unit și Franța. Creșterea averii personale la nivel global a atins 10,8% în 2025, un ritm remarcabil explicat de economiștii UBS prin „vigoarea piețelor financiare” și „creșterea activelor nefinanciare”. Totuși, raportul menționează că beneficiile nu au fost distribuite uniform, observându-se o creștere „deosebit de puternică în segmentele de avere de peste 5 milioane de dolari”, indicând o accentuare a decalajului dintre cei foarte bogați și restul populației.
În ceea ce privește averea netă medie pe adult, Elveția continuă să ocupe primul loc, cu 910.382 de dolari în 2025, urmată de Statele Unite (696.277 dolari) și Luxemburg (654.732 dolari). Franța se poziționează pe locul 15, cu un patrimoniu mediu de 341.359 de dolari pe adult, situându-se după Germania și înaintea Taiwanului. Deși raportul UBS nu detaliază poziția exactă a României în clasamentul numărului de milionari, datele Eurostat din 2024 arată că România înregistra o creștere constantă a averii private, impulsionată în special de piața imobiliară și de investițiile în fonduri mutuale, chiar dacă se situează sub media europeană la capitolul avere medie pe cap de locuitor. Această tendință este susținută și de Banca Națională a României, care a raportat o creștere a depozitelor populației și a investițiilor financiare în ultimii ani.
Contextul economic global a fost favorabil acumulării de avere, în ciuda incertitudinilor geopolitice și economice. Creșterea puternică a piețelor bursiere și a valorii proprietăților imobiliare, în special în marile economii, a contribuit semnificativ la acest fenomen. De exemplu, indicele S&P 500 a înregistrat o creștere de peste 20% în 2024, iar prețurile locuințelor în multe țări occidentale au continuat să crească, potrivit datelor OECD. Aceasta a creat un efect de bogăție, unde deținătorii de active au beneficiat cel mai mult. Criticii acestei distribuții inegale a averii, precum organizația Oxfam, au avertizat în repetate rânduri că disparitățile cresc, iar politicile fiscale nu reușesc să redistribuie suficient aceste câștiguri. Ei susțin că marile averi nu sunt suficient impozitate, ceea ce perpetuează inegalitățile economice și sociale la nivel global.
Un aspect relevant pentru România este impactul diaspora asupra economiei. Remiterile trimise acasă de românii din străinătate au contribuit la creșterea averii multor familii, permițându-le să investească în proprietăți sau afaceri mici. Potrivit Băncii Mondiale, România a primit peste 5 miliarde de dolari în remiteri în 2024, o sumă care, deși nu se traduce direct în statutul de milionar, contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai și la acumularea de capital. Această sursă de venit, combinată cu o creștere economică internă robustă (PIB-ul României a crescut cu 3,5% în 2025 conform estimărilor Comisiei Europene), creează premise pentru o extindere a clasei de mijloc și, implicit, a numărului de persoane cu un patrimoniu semnificativ.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România încă se confruntă cu provocări în ceea ce privește creșterea averii medii pe adult. Deși progresele sunt vizibile, decalajul față de statele vest-europene, precum Germania sau Franța, rămâne considerabil. Media UE a averii nete pe adult era de aproximativ 250.000 de dolari în 2024, conform Eurostat, o cifră la care România aspiră să ajungă prin politici economice coerente și prin stimularea investițiilor. Un exemplu de politică relevantă ar fi Proiectul de Lege privind impozitarea marilor averi, discutat în Parlamentul României în 2026, care propune o taxare progresivă a proprietăților și a veniturilor din capital, cu scopul de a reduce inegalitățile și de a genera venituri suplimentare pentru bugetul de stat. Cu toate acestea, implementarea unor astfel de măsuri este adesea controversată și întâmpină rezistență din partea anumitor grupuri de interese.
De ce contează
Creșterea numărului de milionari și a averii la nivel global, inclusiv în România, reflectă dinamica economiei mondiale, dar ridică și întrebări importante despre distribuția echitabilă a bogăției. Pentru cititori, acest fenomen subliniază importanța investițiilor în active, fie ele financiare sau imobiliare, ca motor al acumulării de patrimoniu. Pe de altă parte, accentuarea inegalităților poate genera tensiuni sociale și presiuni asupra politicilor publice, care trebuie să găsească soluții pentru a asigura o prosperitate mai incluzivă. Înțelegerea acestor tendințe este esențială pentru a naviga într-o economie globală în continuă schimbare și pentru a evalua impactul pe termen lung asupra societății românești.
Pe viitor, este de așteptat ca ritmul de creștere a averii să continue, deși incertitudinile economice, precum inflația persistentă și potențialele recesiuni în marile economii, ar putea modera acest avânt. Raportul UBS anticipează o consolidare a averii în țările emergente, inclusiv în China și India, ceea ce ar putea duce la o redistribuire geografică a bogăției. Pentru România, provocarea va fi de a capitaliza pe creșterea economică și de a implementa reforme structurale care să încurajeze acumularea de capital la o bază mai largă a populației. Monitorizarea evoluției piețelor financiare, a politicilor fiscale și a investițiilor în sectoare strategice va fi crucială pentru a determina dacă România poate reduce decalajul față de statele mai dezvoltate și poate asigura o creștere a averii care să beneficieze un număr cât mai mare de cetățeni.
Dezbaterile privind impozitarea echitabilă și accesul la oportunități economice vor rămâne pe agenda publică în anii următori.